Tensiuni în PNL București: planurile de înlocuire a liderilor de sectoare și reacțiile din interiorul partidului

Discuțiile despre restructurarea organizației PNL din Capitală sunt din ce în ce mai intense, în contextul unui joc politic delicat și a unor tensiuni interne care riscă să destabilizeze imaginea formațiunii. La centrul acestor controverse se află intenția prim-vicepreședintelui Ilie Bolojan și a primarului general Ciprian Ciucu de a înlocui președinții filialelor de sector, acuzați de rezultate slabe la ultimele alegeri locale. Decizia a fost surprinzător prezentată ca fiind necesară pentru a revitaliza structurile politice, însă modul în care aceasta se derulează a generat controverse și reacții din partea unor membri seniori ai partidului.

Reforma blocată și lipsa de transparență în schimbare

Planul de a schimba liderii sectoarelor 2, 3, 4 și 5, inclusiv pe Monica Anisie, Andrei Baciu, Ionuț Stroe și Cătălin Stoichiță, a fost propus inițial de către Ciprian Ciucu, cu susținerea lui Ilie Bolojan. Însă, prima încercare de a aproba aceste modificări, în cadrul Biroului Național Permanent din data de 2 februarie, s-a soldat cu eșec, votul fiind împotrivă și refuzând astfel să aprobe schimbările. În ciuda acestui setback, tensiunile din interiorul partidului continuă să se acutizeze, iar dezbaterile despre modul în care trebuie gestionată această reorganizare sunt din ce în ce mai acerbe.

Reacțiile și pozițiile din interiorul PNL

Deputatul Andrei Baciu, numit președinte interimar al filialei Sector 3 în 2022, a evitat să comenteze în mod public intențiile de schimbare, refuzând să ia o poziție oficială în această privință, chiar și în contextul unor declarații și dezbateri televizate. Cu o experiență solidă în sănătate și fost secretar de stat, Baciu se află acum în centrul unei confruntări politice indirecte, fiind perceput ca una dintre figurile vizate de planurile de restructurare.

De partea sa, fostul șef al Serviciului de Informații Externe (SIE), Claudiu Săftoiu, a intervenit cu o poziție dură, acuzând manevrele de schimbare a conducerilor de sectoare drept niște „decizii discreționare” și „nestatutare”. În opinia fostului oficial, aceste acțiuni reprezintă o formă de „execuții sumare” uneori făcute în condiții de lipsă de transparență, menite să implice numiri externe sau influence din afara organizației, fără respectarea regulilor.

Săftoiu a evidențiat și nemulțumirea legată de modul în care anumite candidaturi locale au fost impuse, cu implicarea unor candidați proveniți din rândurile USR și PSD, în detrimentul liderilor locali autentici. În această ecuație, el vede o forță de agravare a conflictelor interne, alimentată de jocuri politice și interese din afara partidului, care amenință coeziunea PNL atât la nivel de sector, cât și național.

Schimbarea de paradigme în conducerea organizației Bucureștiului

Decizia de a-l desemna pe Ciprian Ciucu să coordoneze activitatea PNL București a fost percepută ca un pas important într-o strategie mai largă de consolidare a controlului asupra structurilor locale. Acest mandat, acordat în decembrie 2025, implică o analiză profundă a situației din cele patru sectoare și, ulterior, propuneri de reformare, având termen limită la sfârșitul lunii ianuarie 2026.

Această mutare a surprins pe mulți, mai ales având în vedere că ea a dus la retragerea fostului coordonator, Hubert Thuma, președintele Consiliului Județean Ilfov, care anterior avea responsabilitatea pentru București. În timp ce oficialii își argumentează acțiunile prin dorința de a ridica standardele de performanță și de a elimina cadrele slabe, rămâne de văzut dacă această strategie va reuși să păstreze unitatea partidului și să aducă rezultatele dorite.

În acest moment, discuțiile interne continuă să fie aprinse, iar perspectivele pentru viitorul organizației PNL din Capitală rămân incert. În timp ce unele voci acuză o manevră politică de consolidare a puterii, altele speră ca reorganizarea să aducă în sfârșit stabilitate și o direcție clară într-o perioadă de schimbări și incertitudini.