Premierul Ilie Bolojan este sceptic cu privire la posibilitatea ca restricțiile privind accesul tinerilor sub 16 ani pe rețelele sociale să fie implementate cu succes în România, argumentând că dificultățile tehnice și punitive pot face acest demers impropriu și, mai ales, dificil de aplicat. Într-o epocă în care copiii devin tot mai pricepuți în navigarea pe internet, chiar și în fața unor măsuri restrictive, autoritățile se confruntă cu un obstacol major: capacitatea tinerilor de a ocoli filtrele și restricțiile impuse.

### Impactul legislației asupra tinerilor și provocările link-ului digital

Deși intenția legislativă de a limita accesul minorilor pe platformele de social media virale precum TikTok, Instagram sau Facebook pare un pas firească în protecția adolescenților de potențiale pericole, experții recunosc că atingerea scopului este mai complicată decât pare la prima vedere. Mulți părinți și specialiști în educație își exprimă temerea că o astfel de interdicție ar putea fi superficial aplicată sau chiar ineficientă dacă nu vine însoțită de măsuri alternative.

Ilie Bolojan face trimitere la dificultățile de ordin tehnic și psihologic, evidențiind că “copiii au abilități suficient de bine pentru a ocoli astfel de interdicții”. În plus, el subliniază faptul că metodele de evitare a restricțiilor devin tot mai sofisticate, ceea ce face ca orice inițiativă legislativă să necesite și o strategie adaptată contextului digital actual.

### Restricțiile legislative: între intenții și realitatea tehnologică

În timp ce în anumite țări, precum Olanda sau Canada, s-au introdus măsuri pentru limitarea accesului minorilor pe anumite platforme, implementarea acestor inițiative în România întâmpină obstacole semnificative. Problemele nu țin doar de tehnologie, ci și de modul în care autoritățile pot controla și verifica respectarea regulilor.

Unele legislaturi europene au apelat deja la restricții temporare sau la limite de vârstă, însă dezbaterea privind eficiența acestor măsuri continuă. În România, însă, cadrul legislativ pare să fie încă în faza de definire, iar opiniile exprimate de oficiali precum Ilie Bolojan arată o anumită prudență în abordarea acestor soluții.

### Soluții alternative și importanța educației digitale

Specialiștii sugerează că, în loc să se pună accent exclusiv pe restricții tehnice, ar fi mai benefic să se dezvolte programe de educație digitală dedicate părinților, cadrelor didactice și chiar elevilor. Educația poate reprezenta o strategie de durată pentru a învăța copiii să navigheze în mediul online în mod sigur și responsabil, reducând riscurile fără a recurge la măsuri restrictive greu de aplicat.

De asemenea, părinții și profesorii trebuie să devină mai proactivi în monitorizarea utilizării rețelelor sociale și discuțiile despre pericole, precum cyberbullying, dependența digitală sau expunerea la conținut inadecvat. În cadrul acestor demersuri, colaborarea cu specialiști în psihologie și tehnologie este de neînlocuit pentru a dezvolta soluții eficiente, care să echilibreze libertatea și protecția minorilor.

### Perspective și provocări în viitor

Este clar că orice măsură restrictivă trebuie să fie însoțită de o strategie amplă, adaptată noii realități digitale. Declarațiile oficialilor și experiențele din alte state arată că, pentru a avea rezultate concrete, problema trebuie abordată atât din punct de vedere legislativ, cât și educațional.

Într-o societate în care tehnologia evoluează rapid, efortul de a controla accesul minorilor trebuie să fie însoțit de o amplă campanie de conștientizare și dezvoltare a abilităților pentru navigarea în siguranță. În absența unor soluții simple, rămâne de văzut dacă autoritățile române vor putea găsi modalitatea de a echilibra dreptul la libertate digitală cu necesitatea protejării tinerilor de eventuale pericole. Așteptările din acest domeniu indică o nevoie de adaptare continuă, în care tehnologia și legislația trebuie să colaboreze pentru un mediu online mai sigur pentru minorii din România.