Premierul Ilie Bolojan respinge criticiile extremiste legate de acordul UE-Mercosur, subliniind că motiunea este bazată pe premise false

Luni, în cadrul dezbaterii din plenul Senatului, premierul Ilie Bolojan a intervenit ferm în dezbaterea moțiunii simple depusă de partidele extremești, care critică acordul de liber schimb între Uniunea Europeană și zona Mercosur. Liderul guvernului a calificat aceste critici drept nefondate și a acuzat inițiatorii moțiunii că încearcă să induce panică și incertitudine, acțiuni pe care le consideră ca fiind repetitive și premeditate.

Premierul contestă premisele moțiunii și denunță dezinformarea

În cadrul intervenției, Ilie Bolojan a afirmat clar că „moțiunea pleacă de la niște premise false,” făcând referire la argumentele folosite de cei care se opun înțelegerii comerciale. Concret, premierul a subliniat că temerile exprimate de semnatarii moțiunii privind impactul asupra economiei românești și a locurilor de muncă sunt nefondate, întrucât decizia de semnare a acordului a fost realizată după o analiză atentă, în consens cu standardele europene și cu beneficiile pentru economia națională.

El a adăugat că motivele restricționate ale opoziției vizează, cel mai adesea, alarmism și manipulare, acuzând aceste grupări că „sădesc spaime” pentru scopuri politice sau populiste. În opinia sa, astfel de strategii de dezinformare pot dauna perspectivei de dezvoltare a României pe termen lung și pot crea o percepție eronată în rândul cetățenilor, cu potențial de a frâna reformele economice, esențiale în contextul unei piețe globale tot mai competitive.

Contextul acordului UE-Mercosur și situația politică din România

Acordul comercial semnat în 2019 între Uniunea Europeană și blocul Mercosur — format din Brazilia, Argentina, Paraguay și Uruguay — a generat numeroase controverse în toate statele membre UE, inclusiv în România. În timp ce susținătorii argumentează că înțelegerile aduc beneficii economice, precum reducerea tarifelor vamale și facilizarea exporturilor, opozanții se tem de impactul asupra industriei locale, a siguranței alimentare și a mediului.

În România, temerile au fost exploatate de către formațiuni politice radicale și de unele grupări din societate civilă, care au contestat în special nivelul de protecție pentru diverse sectoare strategice. Cu toate acestea, oficialii guvernamentali și Europeni au reiterat că acordul a fost negociat cu respectarea strictă a normelor UE și că orice derulare ulterioară va necesita monitorizare strictă și posibile ajustări pentru a proteja interesele naționale.

Reacția Guvernului și viitorul discuției parlamentare

Intervenția premierului Bolojan a fost salutată în anumite cercuri parlamentare ca o reafirmare a angajamentului guvernului față de realitățile economice și față de responsabilitatea față de cetățeni. El a subliniat că decizia de a susține acordul Mercosur a fost luată după o analiză riguroasă și că guvernul „va continua să apere interesul național în fața dezinformării și a presiunilor politic”.

Deși moțiunea împotriva acordului este propusă să fie supusă votului în zilele următoare, reacțiile din plen sunt deja de așteptat să fie intense. Opiniile vor trebui să facă față nu doar argumentelor constituite de guvern, ci și unei dezbateri publice acaparate de temeri, știrile false și lupte politice acerbe.

În condițiile în care România se confruntă cu provocări economice tot mai stringente și cu nevoia de a-și diversifica piețele de export, poziția oficialilor este clară: deciziile trebuie să fie fundamentate pe date reale și pe strategii de dezvoltare, nu pe frici propagate de influențe externe sau interne. Rămâne de văzut dacă această poziție, exprimată dur în plenul Senatului, va influența și percepția publicului și a actorilor politici în următoarele săptămâni, pe măsură ce dezbaterile continuă.