Șefa Curții Constituționale a României, Simina Tănăsescu, atrage atenția asupra vulnerabilităților democrației românești, subliniind importanța adaptării instituțiilor la realitățile contemporane. Tănăsescu a evidențiat provocările generate de configurarea regimurilor politice și de influența social media. Aceasta a făcut declarațiile în contextul în care Curtea Constituțională a României (CCR) se confruntă cu un volum mare de dosare.
Vulnerabilitățile interne ale democrației
Simina Tănăsescu consideră că, deși Constituția României este solidă, unele aspecte ar putea fi îmbunătățite pentru a eficientiza activitatea instituției. Potrivit acesteia, articolul 29 din Legea Curții Constituționale ar putea fi modificat. Tănăsescu a propus înlocuirea termenului „citare” cu „înștiințare”. Această schimbare ar permite o mai bună gestionare a resurselor, concentrându-se pe dosarele complexe care necesită o atenție sporită.
Creșterea curentului populist și utilizarea referendumurilor sunt, de asemenea, aspecte care adaugă o complexitate suplimentară. Potrivit șefei CCR, aceste tendințe pot crea un echilibru fragil, având potențialul de a afecta stabilitatea democratică dacă nu sunt gestionate corespunzător.
Schimbări legislative pentru eficiență
Activitatea Curții Constituționale este una vastă, cu aproximativ 16.000 de dosare pe rol. Multe dintre acestea sunt repetitive, ceea ce implică un efort considerabil pentru un rezultat minim. Modificarea propusă de Simina Tănăsescu ar putea simplifica procedurile și ar permite o mai bună gestionare a resurselor. Scopul este de a concentra eforturile asupra dosarelor care necesită o atenție specială.
Simina Tănăsescu, primul președinte femeie al CCR
Elena-Simina Tănăsescu a fost aleasă președinte al Curții Constituționale a României în iulie 2025 pentru un mandat de trei ani. Ea este prima femeie care ocupă această funcție de la înființarea instituției în 1992. Tănăsescu a urmat studii solide, obținând licența în drept la Universitatea din București în 1991, urmată de studii aprofundate și doctorat în drept public la Universitatea „Aix-Marseille III” din Franța.
Tănăsescu deține, de asemenea, studii postdoctorale în drept constituțional și o abilitare pentru conducerea doctoratelor la Universitatea Paris I Pantheon-Sorbonne. La momentul numirii în funcție, Tănăsescu a declarat că „această funcție reprezintă o mare responsabilitate și o onoare”.
