Guvernul Poloniei reacționează dur la decizia Ungariei de a acorda azil politic fostului ministru al Justiției, Zbigniew Ziobro, acuzat în Polonia de delapidare. Ministrul polonez de justiție a calificat joi această mișcare ca fiind „inacceptabilă” și „ostilă”, subliniind profundul dezacord față de poziția Budapestei în contextul scandalului juridic în care este implicat fostul oficial.

Contextul tensiunilor dintre Polonia și Ungaria legat de cazul Ziobro nu este singular. Ambele țări, membre ale Uniunii Europene, se află în centrul unor dispute mai ample legate de încercările Bruxelles-ului de a impune statul de drept, respectarea valorilor comune și compatibilitatea articolelor europene cu particularitățile juridice și politice ale fiecărei națiuni. Dacă până acum aceste conflicte s-au manifestat mai ales prin disputele politice și legislative, cazul Zbigniew Ziobro aduce în prim-plan un nou nivel de tensiune, acela al relațiilor diplomatice și al manifestațiilor de sprijin sau opoziție pe plan internațional.

În urmă cu câteva zile, autoritățile din Varșovia au anunțat emiterea unui mandat european de arestare pentru fostul ministru, care are nevoie de reacția unei instanțe din Polonia pentru a fi plasat în custodie și judecat pentru acuzațiile de delapidare. În ciuda solicitărilor și semnalelor europene, Ungaria a decis să ofere azil politic lui Zbigniew Ziobro, încălcând astfel recomandările de extrădare și fluxul oficial de cooperare în cadrul Sistemului Sistemului Europeans de Cooperare Împotriva Crimei (EUROJUST).

Decizia budapestană a fost percepută ca o lovitură directă la adresa eforturilor Poloniei de a-și asuma responsabilitatea pentru actele de corupție sau gestionare defectuoasă a fondurilor publice. „Este o măsură extrem de ostilă ca un stat membru să ignore mandatul european de arestare și să-i acorde azil politic unei persoane acuzate de delapidare,” a declarat joi într-un comunicat oficial ministrul polonez de justiție. Această atitudine a Ungariei pare să fie nu doar o formă de solidaritate față de fostul oficial, ci și o demonstrație de autonomie față de Bruxelles, într-un context tensionat în care cele două țări adoptă poziții adesea divergente față de politicile Uniunii Europene.

Reacția Varșoviei are loc într-un moment în care relațiile diplomatice dintre Polonia și Ungaria se află sub presiune, în special în domeniul politicii interne și al respectării principiilor statului de drept. Autoritățile de la Varsovia acuză Budapesta de „actiuni ostile și contrare valorilor europene”, subliniind că această formă de sprijin pentru un oficial implicat în scandaluri financiare compromite eforturile de consolidare a statului de drept și de respectare a regulamentelor europene. În același timp, Ungaria justifică decizia prin dorința de a proteja cetățenii și oficialii săi de proceduri judiciare interne percepute ca fiind „politice” sau „injuste”.

Această divergență a suscitat dezbateri intense atât în zonele politice, cât și în rândul publicului, întărind ideea că polonezii și ungurii nu mai vorbesc doar despre problemele legate de respectarea regulamentelor europene, ci și despre sensul suveranității și autonomia față de presiunile externe. Pentru București și celelalte capitale europene, această situație reprezintă un semnal de alarmă cu privire la viitorul unității europene în fața unor tensiuni majore între statele membre.

În timp ce guvernele din Polonia și Ungaria continuă să-și justifice deciziile pe motive de suveranitate și protecție a intereselor naționale, se accentuează riscul ca astfel de conflicte să limiteze capacitatea Uniunii de a acționa coerent în chestiuni de importanță comună. În următoarele săptămâni, evoluția acestei crize diplomatice va fi urmărită cu atenție de către oficialii europeni, fiind clar că astfel de cazuri pot avea un impact durabil asupra relațiilor dintre state și asupra integrității sistemului european. Întrebarea majoră rămâne dacă Polonia și Ungaria vor reuși să găsească o cale de reconciliere sau dacă această tensiune va escalada, fragmentând și mai mult blocul comunitar.