România Intră în Clubul Elitei Microelectronicii Europene Prin Politehnica București

Pe data de 9 februarie, exact la patru ani după anunțul Președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, privind ambițiosul EU Chips Act, Mihnea Costoiu, rectorul Universității Politehnica din București, a marcat un moment crucial: integrarea universității în proiectul NanoIC, evaluat la 2,5 miliarde de euro. Acest proiect gigantic reprezintă un salt semnificativ pentru industria semiconductorilor, având ca scop dezvoltarea tehnologiilor sub 2 nanometri.

O Nouă Eră pentru Industria Semiconductorilor

“Intrăm într-o eră a microelectronicii unde limitele fizicii clasice sunt depășite, permițând dezvoltarea de circuite integrate de o nouă generație”, a declarat Mihnea Costoiu. Proiectul NanoIC vizează crearea unei tehnologii capabile să opereze la scara Angstrom, o realizare ce pare a fi desprinsă din filmele de science fiction, dar care acum devine realitate.

Acest nivel de miniaturizare aduce o serie de beneficii, de la creșterea eficienței energetice a dispozitivelor la posibilitatea de a sprijini noi inovații în domeniile telecomunicațiilor, medicale și chiar în tehnologiile verzi. Aceasta inițiativă nu doar că plasează Politehnica București într-un loc de frunte la nivel mondial, dar redefinește și potențialul tehnologic al României pe harta globală a inovației.

Eforturile Congregate și Mulțumiri Aduse

Consolidarea poziției României în acest proiect a fost rezultatul unui efort administrativ și diplomatic intens. Mihnea Costoiu a adus omagii celor care au contribuit decisiv la acest succes: “Vreau să le mulțumesc celor care au crezut în potențialul Politehnicii și au luptat pentru ca România să fie pe această hartă exclusivistă.” Printre acești lideri se numără Florin Spătaru, fostul ministru al Economiei, premierul Marcel Ciolacu și Ambasadorul Andreea Păstârnac, a cărei diplomație de excepție a susținut interesele României la Bruxelles.

Viitorul Tehnologic al României

Acest proiect nu doar că împinge granițele științei, dar oferă și o perspectivă asupra cum România poate escalada în ierarhia tehnologică mondială. Implicarea Politehnicii București într-un proiect de asemenea anvergură demonstrează capacitatea instituției de a contribui activ la schimbările din noua revoluție industrială.

Mihnea Costoiu este optimist în legătură cu efectele pe termen lung ale acestui proiect: “Investiția în poli de excelență precum Politehnica București este singura cale realistă prin care România încetează să fie spectator și devine un jucător de putere în noua revoluție industrială”.

Astfel, pe măsură ce pragurile tehnologiei sunt depășite, România nu doar că asistă la revoluția globală, dar participă activ la configurarea viitorului tehnologic. Aceasta marchează începutul unei noi ere, în care România nu mai este marginalizată în ceea ce privește inovația și tehnologia de vârf.