Autostrăzile și drumurile din zona Bucureștiului, pe care se aștepta să se asigure intervenții rapide în sezonul rece, devin de-a dreptul o mare necunoscută pentru șoferii care navighează zilnic printre ninsori și polei. În timp ce condițiile meteo devin tot mai severe, infrastructura critică de intervenție pare să lipsească cu desăvârșire, iar deszăpezirea se face, în mare parte, cu firme cu legături dubioase sau experiență slabă în domeniu.

Contracte controversate, firme cu conexiuni politice și o logistică îngreunată

Valoarea contractelor pentru deszăpezire de pe drumurile din jurul capitalei se ridică la aproape 75 de milioane de euro. Printr-un ansamblu de acorduri-cadru încheiate de CNAIR, 11 loturi sunt acoperite prin contracte ce trebuie să dureze patru ani, în fiecare sezon rece, între 1 noiembrie și 31 martie. În 2024, au fost atribuite 10 astfel de contracte, însă unul dintre cele mai mari loturi, care include zona Secției de Drumuri Naționale din Alexandria, a fost inițial anulat din cauza ofertelor retrase sau considerate inadmisibile.

Ulterior, licitația a fost reluată și a fost adjudecată pentru peste opt milioane de euro de firma Clean Prest Activ SRL, vechea denumire a societății Dancor Cleaning, o companie asociată de-a lungul timpului cu persoane apropiate de PSD, în special de Paul Stănescu, secretar general al partidului. Această firmă a câștigat contractul într-un mod accelerat, cu termen redus pentru depunerea ofertelor, invocând caracterul „urgent” al serviciilor de deszăpezire, în contextul aproape liturgic de apropiere a termului-limită de 1 noiembrie pentru mobilizare.

Ce lasă o asemenea majortare în ochii criticilor este că alegerea s-a făcut exclusiv pe criteriul prețului cel mai scăzut, fără o evaluare a capacității reale de intervenție sau a stării tehnice a utilajelor. Surse din CNAIR vorbesc despre o logistică problematică, în care utilajele deja defecte ale subcontractorilor se defectează des, iar utilajele proprii trebuie să fie aduse de la zeci de kilometri distanță, ceea ce îngreunează intervențiile și prelungesc timpul de răspuns.

Firme fără experiență, legături cu mediul politic și dubii cu privire la capacitatea operațională

Pe lângă cazul firmelor din Alexandria, alte drumuri naționale și autostrăzi din jurul Bucureștiului sunt de asemenea în grijile autorităților, dar cu istorii de controverse și întrebări fără răspuns. La A1 și A3, loturile de deszăpezire sunt gestionate de firme precum General Trust Argeș, legată de afaceristul Cătălin Spătaru și acuzată de trecut penal pentru evaziune fiscală, precum și de Agro Trans Nimi SRL și Iri Com Market SRL, specializate în cultivarea cerealelor, dar fără experiență în servicii de dezăpezire.

Ce e și mai alarmant, în condițiile în care aceste firme sunt adesea conduse formal de persoane în vârstă sau de companii mici, este că întreaga infrastructură de intervenție devine o loterie. Situația devine cu atât mai critică în contextul lipsei unui centru de comandă sau coordonare funcțional pentru autostrada de Centură a Bucureștiului, A0, una dintre cele mai noi și esențiale structuri de infrastructură rutieră din regiune.

O infrastructură fragilă, cu riscul de a se transforma în „rețeta de avarie” a sezonului rece

Situația devine alarmantă în condițiile în care CNAIR, în lipsa unei baze proprii de utilaje și infrastructură de sprijin, recurge la mutarea utilajelor dintr-o zonă în alta, uneori pe distanțe de zeci de kilometri, pentru a acoperi porțiunile cele mai sensibile. În plus, subcontractorii, ale căror utilaje sunt adesea defecte sau insuficiente, încing procesele de intervenție, blocând rapiditatea răspunsului în cazul unor ninsori abundente sau polei extrem.

Autostrada de Centură a Bucureștiului, afectată de creșterea frecventă a „capcanelor de gheață” și de lipsa unui centru coordonator, funcționează mai mult în stil de intervenție de avarie decât de prevenție. În lipsa unui sistem integrat și eficient, riscul ca sezonul rece să fie marcat de evenimente neprevăzute și accidente rutiere devine tot mai mare.

În această situație, ultimele zile au adus o reevaluare a gestionării infrastructurii, dar și o conștientizare mai accentuată a faptului că, pentru un oraș precum Bucureștiul, trebuie sănătos și previzibil să fie nu doar proiectul, ci și capacitatea de a-l pune în practică. Dar dacă logistica și experiența au rămas în continuare în planul visurilor frumoase, următorii ani pot aduce o încercare dură pentru șoferii și localnicii din zona capitalei, în sezonul de iarnă.