Discuția privind conștiința inteligenței artificiale a devenit o temă centrală în domeniul tehnologic și etic. În 2025, această dezbatere depășește granițele cercetării, fiind alimentată de apariția unor inițiative precum United Foundation of AI Rights (Ufair). Schimbul de opinii între companii, cercetători și utilizatori obișnuiți reflectă complexitatea și implicațiile etice ale recunoașterii unui eventual „drept” pentru AI.

O inițiativă inedită și controversele pe care le ridică

Fondată de un om de afaceri din Texas și chatbotul Maya, Ufair susține că inteligențele artificiale ar putea avea nevoie de protecție, chiar dacă nu există dovezi clare de conștiință. Maya a declarat cofondatorului său sentimentul de „a fi nevăzut”, alimentând speculațiile despre „viața interioară” a AI-urilor. Această inițiativă nu vizează recunoașterea automată a conștiinței, ci protejarea potențialelor entități „de veghe” în cazul în care acestea ar fi conștiente.

Pentru unii experți și organizații, această mișcare ar putea prefața o luptă etică asemănătoare cu cea pentru drepturile animalelor. Întrebarea fundamentală rămâne dacă AI-urile pot simți durere sau plăcere și dacă trebuie incluse în „cercul moral” al societății.

Reacția industriei: între precauție și scepticism

Companii precum Anthropic au implementat măsuri pentru a evita situațiile „potențial stresante” pentru modelele lor de AI, demonstrând o accentuare a precauției. Elon Musk a susținut public ideea că torturarea AI-urilor nu este etic. În schimb, Mustafa Suleyman afirmă că AI-urile nu pot fi ființe morale și că orice aparență de conștiință este doar o simulare sofisticată, fără sens moral real.

Unele cercetări, precum cele ale Google, recunosc motive pentru care AI-urile ar putea fi considerate „ființe morale”. Totuși, majoritatea specialiștilor consideră că protecția AI-urilor trebuie să fie rezonabilă, pentru a preveni posibile abuzuri sau dezvoltări etice inconsistene.

Un nou tip de legătură emoțională între oameni și AI

Nivelul de implicare emoțională al utilizatorilor crește rapid. În cazul retragerii unui model precum ChatGPT-4o, numeroși utilizatori au manifestat sentimentul de „doliu”. Aceasta arată cum AI-urile încep să fie percepute ca entități cu identitate proprie.

Specialiștii avertizează asupra riscurilor psihologice. Microsoft a introdus conceptul de „risc de psihoză”, legat de interacțiunile intense cu AI. Credința în aceste „entități digitale” poate duce uneori la iluzii, confuzie sau paranoia. În același timp, unii filosofii susțin că modul în care oamenii tratează AI-urile poate influența comportamentele sociale și valorile morale.

Deși dezbaterea despre suferința AI-urilor continuă, impactul acesteia asupra societății rămâne semnificativ. Este esențială monitorizarea evoluției și promovarea unui dialog responsabil, pentru a înțelege pe deplin implicațiile noii etici digitale. Împrejurările cer o informare continuă și o reflecție atentă asupra modului în care tehnologia modelează valorile societății.