Conform Romania-insider.com: Legea integrității, contestată la curtea constituțională
Partidele Național Liberal (PNL) și Uniunea Salvați România (USR) au sesizat Curtea Constituțională a României (CCR) cu privire la Legea Integrității, adoptată recent. Principalul argument invocat de cele două formațiuni politice vizează o prevedere considerată a încălca principiul constituțional al neretroactivității legii. Acest demers riscă să afecteze termenul limită pentru îndeplinirea unei reforme cruciale în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Legea Integrității reprezintă un jalon important pentru accesarea fondurilor europene prin PNRR. Dacă aceasta nu va intra în vigoare până la data de 31 august, România ar putea pierde o finanțare în valoare de 771 de milioane de euro din Fondul de Redresare și Reziliență (RRF). Contestația vizează în mod specific un amendament adoptat la inițiativa Partidului Social Democrat (PSD).
Potrivit amendamentului, aleșii locali care au fost anterior găsiți în stare de conflict de interese ar urma să își piardă mandatele odată cu intrarea în vigoare a noii legi. Criticii susțin că această măsură se aplică retroactiv, sancționând fapte comise sub incidența unei legislații anterioare care nu prevedea o astfel de consecință.
Impactul asupra fondurilor europene și acuzații reciproce
PNL și USR își bazează argumentația pe articolul 15 din Constituția României, care stipulează că legile sunt aplicabile numai pentru viitor, cu excepția prevederilor penale mai favorabile. Contestația pare să fie direct legată de cazul primarului din Timișoara, Dominic Fritz. Agenția Națională de Integritate (ANI) a constatat o stare de conflict de interese în cazul său, după ce acesta ar fi aprobat un document de urbanism ce viza un consilier local care îi împrumutase anterior bani în timpul campaniei electorale.
Ca reacție la sesizarea CCR, PSD a acuzat PNL și USR că pun în pericol grantul de 771 de milioane de euro. Social-democrații susțin că amânarea intrării în vigoare a legii, prin intermediul acțiunii în instanță, riscă să împiedice România să respecte termenul limită de 31 august pentru îndeplinirea acestui jalon al PNRR. PSD nu a abordat, însă, argumentul opoziției privind presupusa neconstituționalitate a amendamentului din cauza aplicării retroactive a sancțiunilor.
Curtea Constituțională va analiza acum dacă prevederile contestate sunt în conformitate cu legea fundamentală. Decizia instanței constituționale va fi cea care va stabili dacă legislația poate fi promulgată la timp pentru ca România să își îndeplinească angajamentul asumat în cadrul RRF. nnProcesul de contestare la CCR se desfășoară într-un context politic tensionat, cu miză financiară majoră pentru România. nnData limită de 31 august pentru îndeplinirea jalonului PNRR rămâne un factor determinant în acest caz.
Sursa: Romania-insider.com
