Medicul pneumolog Beatrice Mahler a explicat că, deși fumatul rămâne principala cauză a cancerului pulmonar, tot mai multe cercetări evidențiază importanța factorilor de poluare din mediu. Aceste descoperiri pot explica, cel puțin parțial, creșterea cazurilor de cancer pulmonar la persoane care nu fumează, transmite o agenție de știri.

„Am realizat, alături de o echipă specializată, un studiu publicat într-o revistă științifică. Sperăm ca rezultatele noastre să fie utile comunității de cercetare și autorităților pentru identificarea zonelor cu risc crescut și pentru implementarea unor măsuri eficiente de prevenție și intervenție. Analiza datelor din România, din perioada 1999-2022, arată că bărbații peste 50 de ani din orașe sunt mai expuși riscului de a dezvolta cancer pulmonar, iar 75% dintre decese au avut loc în această categorie, ceea ce sugerează o influență diferențiată în funcție de sex, posibil datorată, în mare parte, faptului că bărbații fumează mai frecvent decât femeile,” a spus Mahler.

Studiul relevă faptul că incidența cancerului pulmonar crește începând cu vârsta de 45 de ani, fiind identificate două perioade distincte ale apariției bolii, independente de gen sau mediu. Prima perioadă, înregistrată în anul 1999, a afectat în special persoanele de 60-64 și 65-69 de ani, după care a înscris o tendință descendentă. A doua fază, observată începând cu anul 2010, a vizat persoanele cu vârste între 50 și 59 de ani și ar putea indica efecte ale anumitor cohorte de populație, ceea ce necesită investigări suplimentare.

Medicul a menționat că analiza corelației între distribuția geografică a cazurilor de cancer pulmonar și nivelul de poluare cu particule mici, cum ar fi PM2.5, a evidențiat o relație diferită în funcție de tipul de indicator oncologic.

„Pentru decesele cauzate de cancer pulmonar, asocierea cu nivelurile ridicate de PM2.5 este mai clară (cu o valoare Cramer’s V de 0,239), ceea ce sugerează că aproximativ 24% dintre decese pot fi explicate, cel puțin parțial, prin poluarea aerului. Aceste rezultate susțin ideea că expunerea la poluanți atmosferici poate agrava boala și poate contribui la creșterea mortalității. Radonul, un alt factor de risc recunoscut, arată, de asemenea, o corelație, însă datele despre concentrațiile sale acoperă doar aproape jumătate din teritoriul României, conform unor hărți ale radiației naturale realizate cu sprijinul Uniunii Europene,” a explicat Mahler.

Medicul a adăugat că valorile ridicate ale radonului sunt concentrate în zonele cu un număr mare de cazuri de cancer pulmonar. Expunerea continuă la acești agenți toxici, din aerul inhalat, poate declanșa mutații oncogene, însă efectele nu apar imediat.

„Studiile indică o perioadă de latență de la 10 la 30 de ani între momentul expunerii și apariția bolii,” a menționat ea.



Sursa articol