Franța face primul pas spre suveranitatea digitală în comunicarea guvernamentală

Franța devansează alte state europene în lupta pentru controlul infrastructurii digitale a sectorului public, anunțând intenția de a înlocui platformele occidentale de videoconferință cu o soluție internă, construită de la zero. Decizia vizează cu precădere comunicația internă a statului, o componentă critică pentru funcționarea eficientă a administrației, dar și pentru securitatea națională în era digitală.

O provocare pentru dependența de soluțiile americane

Până acum, guvernul francez s-a bazat pe servicii populare la nivel mondial, precum Microsoft Teams, Zoom sau Webex, pentru comunicarea internă. Însă această rețea de platforme globale a devenit, în timp, o vulnerabilitate majoră. Înlocuirea acestora cu o alternativă națională are ca scop reducerea dependenței strategice de infrastructuri și software controlate de companii americane. Aceasta înseamnă că, pe lângă economiile semnificative, Parisul urmărește să-și păstreze controlul asupra datelor sensibile, evitând riscurile asociate supravegherii sau intervenției externe.

„Prea multe instituții folosesc prea multe instrumente diferite, ceea ce îngreunează colaborarea și crește suprafața de atac”, explică oficialii. Fragmentarea actuală a ecosistemului digital de stat a generat dificultăți în gestionarea informațiilor și în coordonarea interinstituțională, făcând ca orice blocaj tehnologic sau politic să aibă impact direct asupra funcționării administrației.

Platforma „suverană” Visio și avantajele sale tehnice

Noul sistem, denumit Visio, va fi implementat treptat în toate departamentele guvernamentale până în 2027, începând cu instituții precum CNRS, Assurance Maladie sau Directoriatul General de Finanțe Publice. Primele tranșe au vizat already circa 40.000 de utilizatori, iar extinderea vizează o țintă totală de aproape 200.000 de angajați publici. Într-un prim pas, Ministerul Apărării va adopta această platformă în primul trimestru din 2026, în încercarea de a înlocui complet licențele externelor.

Infrastructura tehnică a fost dezvoltată de compania Outscale, parte a grupului Dassault Systèmes, și este certificată SecNumCloud de Agenția Națională pentru Securitate și Sisteme Cibernetice (ANSSI), garantând găzduirea datelor pe teritoriul Franței și respectarea rigorii europene în domeniu. În plus, platforma se bazează pe componente open-source, ceea ce respectă rigorile de transparență și control.

Visio aduce și inovații în domeniul videoconferinței, integrând tehnologie de inteligență artificială pentru transcrierea automată a întâlnirilor, identificarea vorbitorilor și oferind o subtitrare în timp real, care va fi disponibilă până în vară 2026. Developerii francezi pun accent și pe automatizare, urmărind ca această infrastructură să devină un model de durabilitate și securitate pentru sectorul public.

Costuri, migrare și impactul asupra Europei

Deși economia directă se prefigurează ca fiind atractivă – o economie estimată de circa un milion de euro pe an pentru fiecare 100.000 de utilizatori care renunță la platformele licențiate – tranziția nu este lipsită de provocări. Migrarea datelor, familiarizarea cu noua platformă, suportul tehnic, actualizarea infrastructurii și schimbarea obiceiurilor de lucru vor necesita timp și resurse.

Însă, pentru decidenți, beneficiile pe termen lung compensează dificultățile inițiale. „Acest cost este o investiție în securitate și independență”, subliniază oficialii Franței, menționând și impactul la nivel european. Mișcarea franceză poate impulsa alte state membre să ia inițiativa pentru o infrastructură digitală de stat mai sigură și mai suverană, ceea ce ar putea însemna o realiniere a relației UE cu giganti precum Google, Microsoft sau Zoom.

Pe termen mediu și lung, această strategie ar putea conduce la o creștere a transparenței și a controlului asupra datelor, dar și la o discuție mai amplă despre interoperabilitatea și standardele de securitate în comunicarea guvernamentală europeană. În aer planează întrebarea dacă alte state vor urma exemplul Franței și dacă industria tehnologică globală va fi nevoită să se adapteze noilor cerințe, pentru a putea reveni în portofoliul de soluții pentru administrațiile europene.

Într-un climat geopolitic tot mai tensionat și în condițiile unei dependențe crescute de tehnologii externe, Franța pare gata să pisicească primele pași pe un drum greu, dar esențial, pentru a-și păstra suveranitatea digitală și a-și proteja infrastructura critică în era digitală.