Recent, discuțiile despre protecția minorilor în mediul online au fost intensificate de exemplul Australian, care a implementat o interdicție radicală pentru conturile de social media ale copiilor sub 16 ani. Aceasta a atras atenția și a inspirat alte state europene să analizeze măsuri similare, în contextul îngrijorărilor legate de sănătatea mintală, hărțuirea online și colectarea datelor personale. În această situație, mai multe țări europene încearcă să găsească un echilibru între protejarea copiilor și menținerea unui internet deschis, sigur și accesibil.

Dezbaterea europeană despre restricțiile pentru minorii de pe platformele de social media s-a intensificat în ultimele luni. Fiecare stat adopta propriile reguli, dar principala provocare rămâne verificación vârstei, un proces atât tehnic, cât și juridic. Unii guverne propun restricții stricte, precum interdicția accesului pentru cei sub 15 ani, alții explorează soluții de verificare digitală, integrate în sistemele naționale sau europene.

În cazul Danemarcei și Franței, discuțiile avansează spre măsuri concrete. Danemarca finalizează un acord pentru interzicerea accesului la rețele sociale pentru copiii sub 15 ani, cu opțiuni de autorizare parentală peste această vârstă. Totodată, planifică implementarea unui sistem de verificare a vârstei, inclusiv aplicații de identificare digitală, ceea ce ridică probleme legate de confidențialitate și infrastructură. În Franța, proiectele legislative vizează restricții pentru cei sub 15 ani, inclusiv reguli pentru consimțământ parental și măsuri de „curfew” digital, pentru reducerea expunerii în timpul nopții.

Alte state europene, precum Spania, Italia și Grecia, avansează însă pe diferite drumuri. Spania propune limitarea accesului pentru minorii sub 16 ani în funcție de consimțământ, introducând și monitorizarea aplicațiilor. Italia discută despre un „portofel” digital pentru identificare, legat și de fenomenul creatorilor minori de conținut. Grecia, inspirată de modelul australian, a luat măsuri precum interzicerea smartphone-urilor în școli și utilizarea unui sistem de verificare digitală pentru părinți. Germania păstrează o abordare mai prudentă, având în vedere impactul social al restricțiilor, și analizează legislația necesară pentru o aplicare strictă.

Măsurile propuse sau implementate evidențiază o tendință spre creșterea controlului asupra accesului minorilor în mediul digital. Majoritatea statelor europene preferă verificarea vârstei și măsuri coercitive, în dublu scop: protecția minorilor și responsabilizarea companiilor platformelor. Întrebările legate de confidențialitate, tehnologie și echilibru social rămân deschise.

Concluzia reflectă faptul că Europa se îndreaptă spre o reglementare mai strictă a accesului minorilor în spațiul digital. Este esențial ca toți utilizatorii, de la părinți la adolescenți, să fie informați cu privire la evoluțiile legislative și tehnice pentru a se adapta la noile reguli. Monitorizarea continuă a acestor măsuri va fi importantă în contextul unei societăți digitale în rapidă schimbare.