Rusia a elaborat un plan secret pentru a manipula alegerile cruciale din Republica Moldova din 28 septembrie, potrivit unor documente interne consultate de Bloomberg. Strategia coordonată direct de la Kremlin include recrutarea moldovenilor din diaspora pentru vot, organizarea de proteste menite să destabilizeze țara, campanii masive de dezinformare pe rețelele sociale și chiar folosirea de materiale compromițătoare împotriva unor oficiali. Obiectivul declarat ar fi subminarea șanselor partidului pro-european al Maiei Sandu și îndepărtarea acesteia de la putere, într-un moment în care Moldova își joacă viitorul european.

Planul Kremlinului pentru destabilizarea alegerilor presupune o strategie complexă, cu mai multe direcții de acțiune, finalizată în primăvară și coordonată direct de la Kremlin. Scopul este să reducă șansele Partidului Acțiune și Solidaritate al președintei Maia Sandu la scrutinul din 28 septembrie și, în cele din urmă, să o înlăture de la putere. Alegerile de duminică vin la mai puțin de un an după referendumul privind aderarea Moldovei la UE, trecut la limită, în contextul unor acuzații ale guvernului de interferențe ale Kremlinului.

Moldova, fost stat sovietic cu 2,4 milioane de locuitori, are o minoritate rusofonă importantă și se află între Ucraina devastată de război și România, stat membru UE și NATO. Această poziție geostrategică o transformă într-un câmp de bătălie între forțele politice pro-europene și cele pro-ruse. În acest context, alegerile din 28 septembrie vor decide nu doar viitorul politic al țării, ci și orientarea sa geopoliticală, în condițiile în care președintele rus, Vladimir Putin, nu dă semne că ar dori să pună capăt războiului din Ucraina vecină.

Potrivit documentelor, tactica include recrutarea moldovenilor din străinătate, inclusiv din Rusia, pentru a vota la secții din UE și din alte state, trimiterea altora pentru a organiza proteste și o amplă campanie de dezinformare pe rețele sociale. O altă componentă-cheie din planurile coordonate de administrația președintelui Vladimir Putin vizează folosirea materialelor compromițătoare pentru a presa oficiali publici să perturbe procesul electoral.

UE și-a exprimat sprijinul pentru candidatura Moldovei, iar președintele Franței, Emmanuel Macron, cancelarul german Friedrich Merz și premierul polonez Donald Tusk au vizitat Chișinăul la sfârșitul lui august. Partidul Acțiune și Solidaritate al Maiei Sandu promite să deschidă procesul de aderare la UE și să obțină fonduri esențiale după ce negocierile au început anul trecut. Totuși, sondajele arată că partidul ar putea pierde majoritatea parlamentară, ceea ce ar duce la o coaliție fragilă.

Printre rivali se află blocul nominal pro-european Alternativa, dar și un bloc pro-rus condus de fostul președinte Igor Dodon. Într-o “scrisoare deschisă” postată pe rețelele sociale, Dodon a acuzat autoritățile moldovene de presiuni ilegale asupra opoziției. El a acuzat și “anumite puteri occidentale” de ingerință, spunând că oficiali de rang înalt au venit să susțină PAS și au amenințat cu suspendarea asistenței externe dacă partidul pierde.

Moldova se confruntă astfel cu o dilemă majoră,.gallerynea între integrarea europeană și influența rusă. Rezultatul alegerilor din 28 septembrie va decide nu doar viitorul politic al țării, ci și orientarea sa geopoliticală. Este esențial ca procesul electoral să se desfășoare liber și corect, fără interferențe din afară, pentru a permite moldovenilor să își aleagă conducerea în mod democratic.