Primăria Capitalei plănuiește o campanie de combatere a dăunătorilor fără precedent pentru acest an, cu un buget estimat la peste 5,5 milioane de euro, sumă alocată pentru deratizare, dezinsecție și dezinfecție. Planul, care trebuie încă aprobat de Consiliul General, prevede peste 80 de tratamente și acțiuni menite să aducă sub control problemele generate de rozătoare, țânțari, căpușe și gândaci, într-un efort amplu de igienizare și protecție a locuitorilor și a infrastructurii capitalei.

Lupta împotriva șobolanilor și țânțarilor se intensifică

Cel mai mare segment al campaniei este destinat combaterii șobolanilor și țânțarilor. În cazul rozătoarelor, se vor realiza 34 de tratamente, pentru a controlual populația acestor dăunători ce reprezintă o sursă majoră de boli și disconfort în oraș. În ceea ce privește țânțarii, numărul intervențiilor ajunge la 37, dintre care 14 sunt dedicate larvicidării în zonele din apropierea malurilor lacurilor, acțiuni planificate să aibă loc între martie și noiembrie. În total, suprafața vizată pentru aceste acțiuni depășește 550.000 de metri pătrați, iar costurile sunt estimate la aproape 11 milioane de lei.

Specialiștii și autoritățile locale știau deja că țânțarii au devenit un adevărat coșmar pentru locuitorii Capitalei, mai ales în sezonul cald, însă planul din 2026 marchează o încercare de a înăbuși problema într-un mod mai sistematic. În apropierea lacurilor, în spații verzi și piețe, aceste tratamente vor fi aplicate pentru a reduce riscul răspândirii bolilor transmise de insecte, precum febra dengue sau virusul Zika, și pentru a crește confortul cetățenilor în zonele publice.

Deratizarea, menită să elimine răspânditorii de boli, pe tot parcursul anului

În paralel, acțiunile de deratizare vor fi extinse pe tot parcursul anului, fiind programate 34 de tratamente, dintre care 21 se vor realiza în spații exterioare și alte șase în infrastructura de utilități, precum centrale termice și rețele de canalizare. Suprafața totală vizată pentru aceste intervenții depășește 2.200 de hectare, iar costurile totale pentru aceste măsuri se cifrează la 8,2 milioane de lei.

Prin aceste acțiuni, Primăria își propune să elimine sursele de răspândire a bolilor, precum rapiditatea în răspândirea bacteriilor și virușilor prin intermediul rozătoarelor. În plus, intervențiile includ și tratarea spațiilor închise din clădiri publice și spații comune din blocuri, pentru a combate infestările din interior.

Eforturi punctuale pentru alte tipuri de dăunători

Un alt aspect al planului pentru 2026 îl reprezintă măsurile punctuale pentru combaterea altor dăunători: viespi, gândaci și căpușe. În perioada aprilie-octombrie, vor fi aplicate aproape 9.000 de intervenții împotriva gândacilor, în special ca răspuns la solicitările asociațiilor de proprietari. În plus, planul prevede cinci tratamente pentru căpușe, pentru a proteja populația de insecte care transmit boli precum borrelioza.

De asemenea, vor avea loc mai multe dezinfecții în instituții și infrastructură publică, pentru a reduce riscul de contaminare în zonele aglomerate. Costurile totale pentru toate aceste măsuri se ridică la 27,6 milioane de lei, adică aproximativ 5,5 milioane de euro, fiind ușor reduse față de planul pe anul precedent, ceea ce indică o încercare de eficientizare a cheltuielilor.

Neprezentarea planului în ședința Consiliului face incertă implementarea programului

Deși aceste planuri sunt elaborate de ceva vreme, proiectul nu a fost încă votat oficial, deoarece ședința Consiliului General al Capitalei, programată pentru sfârșitul lunii noiembrie a anului trecut, a fost anulată din motive tehnice. Fostul primar interimar, Stelian Bujduveanu, a explicat situația prin lipsa unor proiecte definitive și a promis convocarea unei noi ședințe, însă aceasta nu a avut loc până în prezent.

Situația crează o stare de incertitudine în privința implementării acestor măsuri esențiale pentru sănătatea și confortul bucureștenilor. În condițiile în care dăunătorii precum șobolanii și țânțarii continuă să reprezinte o problemă majoră pentru oraș, orice întârziere în aprobare poate prelungi agonia urbană, lăsând încă mult loc de intervenții și în anii următori. Administrația locală, însă, păstrează speranța că, în cele din urmă, planul va fi aprobat și derulat, pentru a reda capitalei un aer mai sănătos și mai sigur pentru toți locuitorii săi.