
Plânsul, analizat de cercetători: Cât de des izbucnim în lacrimi și ce efecte are
Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Karl Landsteiner, a investigat frecvența cu care oamenii plâng și impactul emoțional al acestui proces. Rezultatele, publicate recent, arată diferențe semnificative între bărbați și femei și pun sub semnul întrebării ideea că plânsul oferă întotdeauna o ușurare imediată. Cercetarea a implicat 106 adulți din Austria și Germania, monitorizați timp de patru săptămâni.
Aproape 87% dintre participanți au raportat cel puțin un episod de plâns pe durata studiului. Echipa coordonată de profesorul de psihologie Stefan Stieger a colectat date despre starea emoțională a subiecților la intervale regulate. Subiecții și-au raportat starea emoțională la 15, 30 și 60 de minute după un episod de plâns, dar și la finalul fiecărei zile.
Diferențe de gen și motivele lacrimilor
Studiul a scos la iveală disparități notabile între sexe. Femeile au înregistrat, în medie, 5,8 episoade de plâns pe lună, în timp ce bărbații au raportat aproximativ 2,6. Durata acestor episoade a fost, de asemenea, diferită: 7,7 minute, în medie, pentru femei, comparativ cu 3,9 minute pentru bărbați. Cercetătorii au observat și diferențe în privința motivelor care au generat plânsul.
Bărbații au plâns mai des din cauza sentimentelor de neputință sau în urma consumului de conținut media, cum ar fi un film trist. Femeile au raportat mai frecvent episoade de plâns legate de singurătate. Consumul de media a fost, per total, cel mai frecvent motiv pentru care participanții au ajuns să plângă.
Când plânsul nu aduce alinare
Contrar așteptărilor, studiul sugerează că plânsul nu oferă întotdeauna o ușurare emoțională imediată. În anumite contexte, cum ar fi în cazul sentimentelor de singurătate sau copleșire, participanții au raportat o stare emoțională mai proastă chiar și după ce au plâns. Aceasta indică faptul că lacrimile nu funcționează întotdeauna ca un mecanism rapid de reglare emoțională.
Există însă o excepție. În cazul plânsului provocat de filme, seriale sau alte produse media, emoțiile negative tindeau să scadă ulterior. În aceste situații, experiența de a plânge ar putea avea un efect benefic. Autorii studiului menționează că, în acest context, ideea că „plânsul te face să te simți mai bine” pare să primească un sprijin real din partea datelor.
Studiul a fost limitat de un eșantion relativ mic și de date bazate pe auto-raportare. De asemenea, nu s-au putut compara efectele plânsului cu efectele unor reacții emoționale la fel de intense, dar fără lacrimi. Cercetătorii subliniază că viitoarele cercetări ar trebui să urmărească starea emoțională a participanților pentru perioade mai mari de timp după un episod de plâns.

Fii primul care comentează