Lumea științei, zguduită: Viața ar putea exista și fără lumină solară
O echipă internațională de cercetători a demonstrat că viața ar putea exista pe planete lipsite de lumină stelară directă. Studiul, publicat în revista „Monthly Notices of the Royal Astronomical Society”, sugerează că sateliții naturali ai planetelor rătăcitoare, expulzate din sistemele lor solare, ar putea găzdui condiții propice pentru dezvoltarea vieții, grație unui mecanism complex de încălzire internă și a unei atmosfere specifice. Până acum, căutarea vieții în afara Pământului se concentra pe planete aflate în zona locuibilă a stelelor, unde temperaturile permit existența apei în stare lichidă.
Lunile „întunecate”: surse neconvenționale de căldură
Mecanismul prin care aceste exoluni ar putea fi locuibile se bazează pe două componente-cheie. În primul rând, forțele mareice generate de interacțiunea gravitațională dintre lună și planeta sa gazdă pot produce căldură internă. Similar fenomenului observat pe Io, o lună a lui Jupiter, aceste forțe determină comprimarea și întinderea repetată a lunii. Apoi, o atmosferă densă, bogată în hidrogen, ar putea juca rolul unei pături termice, menținând căldura internă și permițând existența apei lichide.
„În cazul exolunilor care însoțesc planete rătăcitoare, această sursă internă de căldură ar putea deveni vitală”, explică cercetătorii. Odată expulzată dintr-un sistem stelar, orbita lunii poate deveni mai eliptică, amplificând forțele mareice și, implicit, încălzirea din interiorul satelitului. Modelele anterioare considerau o atmosferă de dioxid de carbon, însă acesta condensează în condiții de temperatură scăzută. Noua cercetare plasează hidrogenul drept o soluție mai viabilă, datorită proprietăților sale de a rămâne în stare gazoasă chiar și la temperaturi foarte scăzute.
Atmosfera de hidrogen: un izolator termic eficient
Hidrogenul, deși nu pare a fi un candidat ideal la prima vedere, manifestă proprietăți remarcabile în condiții de presiune ridicată. Moleculele de hidrogen se ciocnesc frecvent, formând interacțiuni temporare care absorb și rețin radiația termică. Cercetările au demonstrat că o atmosferă dominată de hidrogen ar putea menține condiții locuibile pentru 4,3 miliarde de ani, în timp ce una de dioxid de carbon ar putea face acest lucru doar pentru 1,6 miliarde de ani.
Această diferență este crucială, având în vedere timpul lung necesar pentru ca viața complexă să evolueze. „O lume care rămâne locuibilă doar un miliard de ani ar putea fi prea instabilă sau prea scurt trăitoare pentru ca viața complexă să aibă timp să apară”, subliniază autorii studiului. Cercetătorii compară aceste exoluni cu Pământul timpuriu, unde concentrații ridicate de hidrogen ar fi putut contribui la crearea unui mediu favorabil vieții.
Aceste descoperiri au implicații majore în căutarea vieții în Univers. În prezent, nu există tehnologie pentru a analiza direct atmosfera exolunilor, dar acest studiu deschide noi căi pentru cercetarea teoretică și observațiile astronomice viitoare. Echipa de cercetare va continua să exploreze diferite tipuri de atmosfere și să includă procese mai complexe în modelele lor.
Sursa: Playtech.ro
