România, sub presiunea fondurilor europene: 11 miliarde de euro de absorbit în șase luni
România se află sub o presiune majoră pentru a absorbi aproape 11 miliarde de euro din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) în următoarele șase luni. Termenul limită pentru finalizarea proiectelor de investiții, recepționarea acestora și îndeplinirea reformelor aferente este 31 august 2026, conform calendarului agreat cu Comisia Europeană. Anunțul a fost făcut de ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Mobilizare la nivel guvernamental, dar provocările cresc
Ministrul Pîslaru a subliniat că, datorită eforturilor și mobilizării guvernului actual, absorbția fondurilor PNRR a crescut semnificativ. „În primăvara lui 2025 erau cheltuiți aproximativ 4 miliarde de euro din PNRR. Prin eforturile și mobilizarea guvernului actual din ultimele luni am ajuns la 10,15 miliarde de euro.” Această performanță reprezintă o dublare a absorbției comparativ cu perioada 2021-2025. Cu toate acestea, provocarea rămâne majoră: „în următoarele 6 luni trebuie să mai aducem aproape 11 miliarde de euro în țară”.
Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis, în cadrul unei reuniuni a Comitetului Interministerial de Coordonare a PNRR, un mesaj clar: miniștrii și secretarii de stat responsabili vor suporta „răspundere politică” și riscă chiar revocări din funcție în cazul în care vor fi pierderi de fonduri. „Cei care nu vor realiza proiectele pe care și le-au asumat vor răspunde politic și financiar”, a spus premierul. Reuniunea a avut ca scop analiza stadiului reformelor și investițiilor incluse în cererile de plată, precum și identificarea soluțiilor pentru eventualele probleme întâmpinate.
Riscuri și responsabilități: Autostrăzi, spitale și reforme
Pîslaru a subliniat importanța respectării termenelor și a îndeplinirii obiectivelor asumate, avertizând asupra consecințelor în caz de eșec. „Dacă ratăm aceste obiective, vom pierde bani, vom plăti penalități și vom pierde și credibilitatea pe care am recâștigat-o cu greu în fața partenerilor europeni”, a adăugat ministrul. El a accentuat importanța realizării proiectelor de infrastructură, digitalizare și investițiilor menite să schimbe România în bine.
Comitetul Interministerial de Coordonare a PNRR a analizat aspecte restante aferente cererilor de plată 3 și 4, deja transmise Comisiei Europene, precum și cele referitoare la cererile de plată 5 și 6, care urmează să fie transmise în perioada următoare. La reuniune au participat, alături de premierul Bolojan și ministrul Pîslaru, vicepremierii Oana Gheorghiu și Marian Neacșu, precum și miniștri și secretari de stat de la ministerele implicate. Guvernul a reamintit că România are un număr total de șase cereri de plată, iar ultima cerere, cea cu numărul 6, trebuie transmisă până la 30 septembrie.
