Conform Economica: Eșecul Legii Salarizării Unitară, un nou episod politic
Negocierile pentru adoptarea Legii Salarizării Unitare la nivelul sectorului public s-au încheiat oficial fără un acord, ministrul interimar al Muncii, Dragoș PÎSLARU, acuzând PSD pentru blocaj. Potrivit acestuia, PSD, prin conducerea Ministerului Muncii timp de patru ani și jumătate în cadrul PNRR, nu a prezentat niciun proiect concret și nu a inițiat consultări cu partenerii sociali. PÎSLARU a subliniat că promisiunile făcute de social-democrați erau nerealiste și au evitat ulterior responsabilitatea.
PSD, principalul vinovat al blocajului, susține Pîslaru
Dragoș PÎSLARU, preluând mandatul de ministru interimar în aprilie, a declarat că nu a putut realiza o „minune” în acest caz, spre deosebire de alte subiecte complexe din PNRR. El a prezentat un proiect elaborat tehnic, luând în considerare constrângerile bugetare și angajamentul României față de disciplina fiscală. Proiectul, susține PÎSLARU, vizează rezolvarea problemelor de echitate cauzate de promisiunile neîndeplinite ale Legii nr. 153/2017. Ministrul a reamintit că, în 2016, sindicatele au fost amăgite cu o lege estimată la 50 de miliarde lei, deși un proiect anterior, mai realist, propus de guvernul tehnocrat, se încadra la 32 de miliarde lei. PSD, prin alianța cu sindicatele SANITAS și cele din educație, a adoptat legea, iar astăzi situația este considerată a fi similară sau chiar mai gravă.
Legea din 2017 nu a fost implementată decât în proporție de 60%, iar inechitățile au crescut semnificativ prin apariția unor legi speciale și amendamente punctuale, transformând sistemul într-o „competiție a influenței politice”. PÎSLARU a subliniat că reforma este acum crucială pentru România, fiind prinsă în PNRR, cu o miză de 770 de milioane de euro.
Bugete umflate și așteptări sindicale nerealiste
PSD a preluat Ministerul Muncii în noiembrie 2021, cu termenul inițial de rezolvare a reformei în 2023. După evaluări și calcule, din cauza presiunilor bugetare și sindicale, legea a fost amânată după alegerile din 2024. La plecarea din guvern, PSD a lăsat un proiect semnat de ministrul MANOLE, în valoare de 15,5 miliarde lei, peste posibilitățile bugetare. PÎSLARU a menționat, de asemenea, promisiunile PSD pentru sectorul educației (9 miliarde lei între 2023-2025) și discuțiile cu sindicatele din sănătate pentru creșteri salariale în valoare de 5 miliarde lei.
Dragoș PÎSLARU a pus accentul pe caracterul tehnic al demersurilor sale, fără miză politică. El a solicitat un acord politic pe un buget maxim confirmat de Ministerul Finanțelor, recunoscând că legea nu putea ajunge la echilibru la valoarea inițială de 8 miliarde lei. Ministrul a deplâns faptul că a fost „asasinat politic” de PSD, după ce a prezentat o grilă pentru demnitari. PÎSLARU a organizat consultări formale, neobișnuite până atunci, și a verificat cu Comisia Europeană bugetul maxim permis, ajungând la 12,1 miliarde lei.
Ulterior, PÎSLARU a prezentat o nouă versiune a proiectului, în valoare de 12,1 miliarde lei, însă cerințele sindicale depășeau 27 de miliarde lei. Scopul a fost crearea unui proiect echilibrat, nu neapărat de creșteri salariale. După protestele sindicatelor SANITAS și din educație, PÎSLARU, cu sprijinul Administrației Prezidențiale, a reluat consultările, simulând scenarii care să favorizeze educația, ajungând la o propunere de 7,6 miliarde lei pentru acest sector.
Evaluarea Moody’s și realitatea bugetară
După evaluarea Moody’s din 7 august, care a indicat că România a scăpat la limită de retrogradarea la „junk”, percepția asupra bugetului maxim a continuat să se schimbe. S-a clarificat necesitatea încadrării spre 10 miliarde lei, în loc de 12 miliarde lei. Educația a primit cea mai mare alocare, 3,3 miliarde lei, urmată de sănătate cu 2,9 miliarde lei. PÎSLARU a descris reacția sindicatelor ca fiind „virulentă și, pe alocuri, violentă”, menționând că acestea au declarat că nu le interesează de unde provin banii și că deja au agreat grile salariale cu PSD, AUR, UDMR și minoritățile, calificând situația drept „șantaj”.
Ministrul a criticat nepăsarea față de alte categorii de angajați publici cu sindicate mai puțin puternice. Unii lideri sindicali au propus creșterea taxelor, ironic, având în vedere poziția PSD față de creșterile de taxe. Salarizarea în sectorul public a fost tratată ca o problemă de interes național, iar România pierde, prin PSD, 770 de milioane de euro nerambursabili din PNRR, dar și șansa unei reforme echitabile în beneficiul tuturor angajaților din sectorul public.
Sursa: Economica
