Conform Stiripesurse.ro: Dumitru Pîrvulescu, președintele Federației Naționale Mine Energie, susține că România ar trebui să mențină în funcțiune o parte dintre grupurile energetice pe cărbune pentru a asigura stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN). Aceste declarații vin în contextul discuțiilor despre gestionarea crizei energetice și propunerile de redeschidere sau menținere în funcțiune a unor centrale pe cărbune.
Studiu Transelectrica invocat pentru menținerea centralelor pe cărbune
Pîrvulescu a clarificat că nu se discută despre o redeschidere a centralelor pe cărbune, ci despre menținerea în funcțiune a unor capacități pentru a asigura adecvanța SEN. El a invocat un studiu realizat pentru Transelectrica, care ar indica necesitatea menținerii unor capacități pe cărbune până la revenirea din reparația capitală a Unității 1 de la Cernavodă. „Vă aduc aminte că Transelectrica a făcut un studiu, realizat de o firmă agreată de Comisia Europeană, în care se spunea clar că, până când va ieși din reparație capitală grupul 1 de la Cernavodă, trebuie să rămânem cu trei blocuri active și două în rezervă, pe cărbune”, a afirmat Pîrvulescu.
El a criticat accentul pus pe dezvoltarea capacităților de stocare în baterii, considerând că România are în continuare nevoie de surse de producție care să poată furniza energie constant. Pîrvulescu a subliniat că alte state europene, precum Spania sau Portugalia, nu se bazează în aceeași măsură pe această soluție, ridicând întrebarea de ce România ar trebui să o facă. „Noi am luat niște bani din PNRR și, prin politica energetică care s-a făcut în ultimii ani, cred că pierdem anual două miliarde de euro. Numai că nu îi plătește statul român, ci populația și firmele din România”, a adăugat Pîrvulescu.
Importurile masive de energie și exportul de energie regenerabilă
Situația energetică a României este marcată de importuri semnificative la prețuri ridicate, în timp ce țara exportă energie regenerabilă. „Anul trecut, am importat 18 terawați-oră la preț colosal și am exportat energie regenerabilă, undeva spre 15 terawați-oră. Faceți diferența între acestea – sunt peste două miliarde de euro”, a declarat președintele Federației Naționale Mine Energie. El a subliniat că aceste costuri sunt suportate de populație și firmele din România.
Pîrvulescu a adus în discuție exemplul Bulgariei, statul vecin care, deși dispune de stocare de energie și energie fotovoltaică, menține în funcțiune 4.600 de megawați pe cărbune. În contrast, în România se dorește închiderea a încă 700 de megawați din cei 1.600 rămași. „Suntem întregi la minte?”, a întrebat retoric sindicalistul. Problema fundamentală, în opinia sa, este lipsa capacităților de producție care să furnizeze energie constant, indiferent de condițiile meteorologice. „Sistemul energetic fără energie în bandă nu poate să meargă. Deci, noi, până nu vom face reactoarele 3 și 4, nu vom avea energie stabilă în România. Din păcate, nu se dorește. Nu s-a dorit ca până acum să se facă aceste reactoare în România”, a precizat acesta.
Soluții propuse și critici la noile investiții
În ceea ce privește soluțiile pentru criza energetică, Pîrvulescu susține că, pe termen scurt, România trebuie să mențină în funcțiune capacități de producție pe cărbune. „Rezolvarea crizei ține de Dumnezeu și de efortul pe care îl fac colegii mei, cu disperare, de a ține niște blocuri în funcțiune în momentul în care domnul Bolojan a dat 2.000 de salariați afară în martie. Asta este soluția, Pentru că altă soluție nu mai avem. Să dea Dumnezeu să nu fim într-o situație critică, pentru că aici a fost adus Sistemul Energetic Național și asta o știe toată lumea!”, spune sindicalistul.
El a criticat reducerea accelerată a capacităților pe cărbune, care a dus la creșterea prețului energiei de patru ori. De asemenea, Pîrvulescu a subliniat că noile capacități energetice trebuie analizate din perspectiva costurilor și a competitivității lor. El a menționat că unele proiecte de investiții, precum Mintia, ar avea costuri „extraordinar de mari” și nu ar avea loc pe piață.
Pîrvulescu a amintit de disponibilizările importante și de investițiile de mediu care au crescut costurile de operare ale centralelor pe cărbune, dar care, ulterior, au dus la închiderea lor. „Au fost guverne în România care ne-au făcut să facem investiții de mediu de două miliarde. Și după aceea au zis: «Închideți-le». Păi, noi suntem stat întreg sau ce suntem?”, a adăugat Dumitru Pîrvulescu.
Sursa: Stiripesurse.ro
