Peste 85% dintre persoanele identificate de inspectorii de muncă în cazurile de muncă nedeclarată sunt femei, o statistică alarmantă care scoate în evidență vulnerabilitatea femeilor în contextul economic actual. Datele au fost prezentate joi de către Ciprian Madar, inspectorul șef al Inspectoratului Teritorial de Muncă (ITM) Tulcea, în cadrul unei ședințe a Comisiei de dialog social organizată de Prefectură. Acest aspect evidențiază o problemă majoră a pieței muncii din România, în special a vulnerablei muncii informale, unde femeile sunt adesea exploatate sau cele mai ușor de păcălit de angajatori.

Femeile, principalele victime ale muncii nedeclarate

Statistica făcută publică de către oficialul ITM Tulcea relevă o realitate dureroasă, prin care femeile reprezintă majoritatea cazurilor de muncă nedeclarată. “Peste 85% din persoanele identificate de inspectori în aceste situații sunt femei”, a confirmat Ciprian Madar. Aceste cifre sunt cu atât mai îngrijorătoare cu cât, în contextul economic actual, femeile, mai ales cele din zonele rurale sau cu resurse limitate, sunt predispose spre a accepta astfel de forme de muncă pentru a-și asigura veniturile necesare traiului de zi cu zi.

Această situație nu este întâmplătoare, ci reflectă o combinație de factori structurali: lipsa controlului social, lipsa de informare, dar și inexplicabila reticență a unora dintre angajatori de a declara oficial munca prestată, în special în domeniile agricole sau construcții. În timp ce economia formal oferă garantii legale și social-protecție, mulți angajatori preferă să evite aceste costuri, favorizând astfel munca nedeclarată, aproape întotdeauna având ca victime femeile.

Măsuri și controale mai ferme pentru combaterea muncii nedeclarate

Inspectoratul Teritorial de Muncă a aplicat măsuri ferme în ultimele luni pentru a limita această practică, dar statisticile rămân îngrijorătoare. Potrivit raportului remis de ITM, în anul precedent, inspectorii au efectuat controale și au aplicat amenzi consistente firmelor care erau găsite încălcând legislația muncii. Cu toate acestea, fenomenul persistă, indicând necesitatea unor politici mai eficiente și a unei conștientizări mai aprofundate atât în rândul angajatorilor, cât și al angajaților.

“Este nevoie de o colaborare sporită între autorități, sindicate și organizațiile nonguvernamentale pentru a educa femeile cu privire la drepturile lor și pentru a diminua vulnerabilitatea lor la muncă nedeclarată”, a punctat Ciprian Madar. În același timp, autoritățile își propun să intensifice controalele și să aplice sancțiuni mai dure pentru angajatorii care practică munca la negru, în special în domeniile unde femeile sunt cel mai vulnerabile.

Contextul economic și social al fenomenului

Problema muncii nedeclarate își are rădăcinile adânc în cultura economică a țării, în care angajatorii adesea încearcă să reducă costurile pentru a rămâne competitivi pe piață. Această situație devine și mai complexă în mediile rurale, unde accesul la informație și la servicii de sprijin pentru angajați sunt limitate. În plus, temerile legate de pierderea locului de muncă sau de repercusiuni legale frecvent descurajează femeile să reclame abuzurile sau munca la negru.

Între timp, autoritățile încearcă să contracareze această dinamică prin campanii de informare și controale mai riguroase. În ultimii ani, strategia guvernamentală a vizat atât consolidarea legislației, cât și creșterea vizibilității fenomenului, însă rezultatele nu sunt încă pe măsura așteptărilor.

În viitor, se prefigurează o necesitate accelerată a canalizării resurselor către programe sociale și educaționale specifice, menite să reducă vulnerabilitatea femeilor din zonă și să dezvolte un mediu economic mai echitabil. Rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor avea efect în perioada următoare, însă experiența recentă arată că munca nedeclarată va continua să fie un subiect de maximă interes pentru autorități și societate în ansamblu.