Numărul persoanelor care beneficiază de pensii de serviciu, cunoscute și sub denumirea de pensii speciale, a crescut la 11.841 în decembrie 2025, conform datelor publicate de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP). Comparativ cu luna anterioară, numărul a crescut cu 53 de persoane, arătând o tendință de creștere constantă în rândul acestui segment.
Dintre toți beneficiarii, 7.864 primesc și pensie din Bugetul Asigurărilor Sociale de Stat (BASS), ceea ce indică o contribuție parțială la sistemul public de pensii. Această situație reflectă complexitatea sistemului de pensii din România și evidențiază diferențele semnificative de cuantum în funcție de profesie.
Magistrații în fruntea listei
Cea mai numeroasă categorie de pensionari speciali este formată din magistrați, care însumează 5.789 de beneficiari. Dintre aceștia, 2.546 primesc pensie și din BASS. Pensia medie de serviciu pentru magistrați se află la 25.443 lei, din care aproximativ 7.527 lei contribuie din BASS, iar restul de 22.294 lei provine de la bugetul de stat. Această medie considerabilă stârnește discuții în societate, mai ales în contextul problemelor economice cu care se confruntă țara.
„Sistemul actual de pensii speciale nu mai poate fi susținut în această formă. Este important să reformăm legislația astfel încât să fie mai echitabilă”, a declarat un expert în politici sociale. Aceste afirmații indică o dorință de adaptare a sistemului la nevoile economice actuale ale României.
Persoanele din corpul diplomatic și funcționarii parlamentari
Un alt grup semnificativ este format din diplomați, cu 787 de pensionari care beneficiază de pensii de serviciu conform Legii nr. 216/2015. Pensia medie pentru această categorie este de 6.976 de lei, din care 3.002 lei sunt alocați din bugetul de stat. De asemenea, 870 de foști funcționari publici parlamentari primesc o pensie medie de 6.230 lei, din care 3.541 lei provine tot din bugetul de stat. Aceste sume relevante ridică întrebări legate de oportunitatea menținerii unor astfel de privilegii.
Viitor incert pentru sistemul de pensii speciale
Reforma pensiilor speciale este de mult timp pe agenda autorităților, dar întârzierile în dezbateri și decizii sunt alarmante. Curtea Constituțională a amânat de patru ori decizia privind reforma pensiilor magistraților, cu următorul termen de dezbatere programat pe 11 februarie. La sfârșitul lunii noiembrie, România a ratat termenul-limită pentru îndeplinirea reformei, un jalon esențial de 231 milioane euro.
„Am transmis o scrisoare Comisiei Europene prin care justificăm întârzierile, subliniind, totodată, voința politică de a implementa reforma”, a afirmat ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru. Această declarație stârnește scepticism, mai ales în contextul presiunilor economice și sociale cu care se confruntă țara.
Proiectul de reformă, aflat în prezent la Curtea Constituțională, preconizează ajustări semnificative, inclusiv corelarea vârstei de pensionare pentru magistrați cu cea standard din sistemul public. Conform noului plan, vârsta de pensionare va crește gradual până la 65 de ani până în 2036, iar pensia de serviciu va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute în ultimele 60 de luni de activitate.
Acest sistem, deja sub presiunea criticilor, va trebui să răspundă în mod clar nevoilor de echitate și sustenabilitate ale unui sistem de pensii din ce în ce mai complex. Cum se va adapta România la aceste schimbări rămâne de văzut, dar între timp, semnele de întrebare persistă asupra corectitudinii și viabilității pensiilor speciale.
