În era digitală, accesul rapid la informație a devenit o armă cu două tăișuri pentru capacitatea cognitivă a omului. În timp ce tehnologia promite eficiență și confort, rezultate recente și cercetări independente arată o deteriorare a abilităților de gândire critică și memorare. Fenomenul devine tot mai evident în educație, dar afectează și societatea largă, în contextul unei dependențe crescute de platforme și instrumente de inteligență artificială.

Cercetările reale de la Massachusetts Institute of Technology (MIT) confirmă că utilizarea AI, precum ChatGPT, reduce activitatea cerebrală asociată cu atenția și creativitatea. Experiențele EEG efectuate în laborator arată că, atunci când un text este generat cu ajutorul inteligenței artificiale, creierul uman depune mai puțin efort, iar memoria pe termen scurt nu reține informația. Astfel, externalizarea gândirii devine o practică frecventă, reducând exercițiul mental necesar pentru dezvoltarea abilităților cognitive fundamentale.

În educație, această dependență de tehnologie se manifestă prin scăderea calității învățării. Elevii folosesc frecvent AI pentru teme și eseuri, dar nu dezvoltă gândire critică sau argumentare solidă. Mulți nu rețin informația nici după ce o primesc, ci doar o obțin instantaneu, ceea ce duce la o pierdere a procesului de învățare și la formarea unei generații mai pasivă intelectual.

Un studiu recent al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD) arată că, pe măsură ce elevii petrec mai mult timp în fața ecranelor și utilizează platforme AI, performanțele lor scad. Specialiști precum profesorul Michael Gerlich avertizează asupra efectului de ancorare, prin care oamenii rămân blocați în răspunsuri generate automat, pierzând spontaneitatea inovației.

Impactul asupra societății și educației

Societatea contemporană devine tot mai superficială, termenul de „societate stupidogenă” fiind folosit pentru a descrie această tendință. Internetul nu stimulează gândirea profundă, ci favorizează consumul rapid de informație, adesea falsă sau superficială. Situația duce la o amestecare între accesul la cunoaștere și incapacitatea de a o valorifica critic.

Tendințe și riscuri în educație

  • Peste 90% dintre studenți folosesc AI pentru teme și eseuri.
  • Aproape 20% recunosc că au scris integral lucrări cu ajutorul platformelor inteligente.
  • Lipsa exercițiului mental afectează abilitățile de argumentare și analiză.
  • Studiile indică o scădere a performanțelor în testarea gândirii critice și a originalității.

Riscuri pentru gândirea umană în viitor

Tehnologia învățării promite, dar adevărata provocare constă în păstrarea capacității de a gândi corect fără ajutorul AI. Profesorii și cercetătorii avertizează că, dacă tendința continuă, se riscă o plictisire cognitivă și o pierdere a spontaneității inovative. Lipsa exercițiului mental duce la o „plasticitate” a inteligenței, în care tehnologia devine un substitut pentru gândirea proprie.

Este esențial ca societatea să cunoască și să monitorizeze aceste evoluții, pentru a păstra un echilibru între folosirea tehnologiei și dezvoltarea abilităților intelectuale. Într-un context în care tehnologia devine tot mai prezentă, informația nu trebuie doar consumată, ci și evaluată critic, pentru a evita degradarea gândirii umane în secolul XXI.