Guvernul Bolojan a prezentat recent un proiect de lege care vizează reforma pensiilor magistraților, prin creșterea vârstei de pensionare la 65 de ani și accelerarea ritmului de creștere a ieșirii din activitate. Acest demers are scopul de a restabili echitatea socială și sustenabilitatea sistemului, însă a generat proteste ample în rândul magistraților, care denunță o campanie agresivă împotriva autorității judecătorești și solicită retragerea urgentă a proiectului.

Reforma pensiilor magistraților este un subiect sensibil și complex, care a fost discutat și în alte state, unde s-a ajuns la concluzia că e nevoie de magistrați cu experiență mare în sistem, experiență care vine o dată cu înaintarea în vârstă. În România, vârsta de pensionare a magistraților a fost redusă semnificativ în 2005, când a fost adoptată Legea 247, care a permis judecătorilor și procurorilor să iasă la pensie la cerere, dacă aveau 25 de ani vechime în sistem.

Protestele magistraților au fost ample și au afectat funcționarea instanțelor, acestea solicitând retragerea proiectului și opunându-se modificării legislației privind pensiile. Magistrații denunță o campanie agresivă împotriva autorității judecătorești și solicită încetarea acesteia, precum și retragerea proiectului de lege. Consiliul Superior al Magistraturii a avertizat că reforma pensiilor magistraților ar putea avea consecințe grave asupra sistemului judiciar și a funcționării instanțelor.

Expertul Radu Nicolae consideră că reforma nu vizează independența magistraților, ci Mai degrabă securitatea economică și problema trebuie discutată într-un cadru mai larg. El atrage atenția că, în lipsa unei abordări mai complexe, miza riscă să fie deturnată într-o dispută simbolică, lipsită de rezultate concrete. Radu Nicolae subliniază că problema centrală ține de încrederea publicului în Justiție și că discuția despre pensii este legitimă, dar efectul pe termen lung ar putea fi invers celui scontat.

Dumitru Ion, fost director general al Casei Naționale de Pensii, explică că fenomenul îmbătrânirii populației împinge inevitabil România către noi ajustări ale sistemului de pensii, iar creșterea vârstei de pensionare va continua și în deceniile următoare. El subliniază că România are cea mai scăzută vârstă efectivă de pensionare din Uniunea Europeană și că sistemele publice de pensii devin nesustenabile dacă nu se iau măsuri pentru ajustarea lor. În ceea ce privește pensiile speciale, Dumitru Ion consideră că acestea sunt justificate, dar că modul în care au fost reglementate în România a condus la decalaje de neimaginat între pensiile de serviciu și cele publice.

În concluzie, reforma pensiilor magistraților este un subiect complex și sensibil, care necesită o abordare echilibrată și o discuție deschisă între toate părțile implicate. Este important ca problemele sistemului judiciar și ale funcționării instanțelor să fie abordate într-un cadru mai larg, care să țină cont de necesitatea de a restabili echitatea socială și sustenabilitatea sistemului.