Pensia magistratului: o discrepantă flagrantă cu sistemul public

Pensia medie a unui magistrat a ajuns în 2025 la echivalentul a 4.000 de euro net lunar, iar suma brută se ridică la aproximativ 5.000 de euro. Aceste date, confirmate printr-un document de la Casa Națională de Pensii (CNP) care a ajuns pe masa Curții Constituționale (CCR), subliniază o discrepanță alarmantă între pensiile magistraților și cele ale altor profesii din sectorul public, cum ar fi medicii sau profesorii. Conform cifrelor, pensia medie a unui magistrat este aproape de nouă ori mai mare decât media sectorului public.

Diferența semnificativă este determinată în mare parte de faptul că, din suma brută de 5.000 de euro, doar 630 de euro reprezintă pensia bazată pe contribuții, în timp ce restul provine din bugetul de stat. „În 2025, 13% din pensiile magistratilor erau acoperite de contribuții, restul fiind asigurat din fonduri publice”, se arată în raportul consultat. Anul trecut, pensiile magistraților s-au ridicat la 1,7 miliarde de lei, majoritatea fiind suportate de la bugetul de stat, într-o proporție de aproape 87%.

Amplificarea inechităților în sistemul public

Între timp, pensiile din cadrul sistemului public au stagnat, aflându-se la aproximativ 2.778 de lei brut lunar în 2025. Aceasta contrastă cu pensiile magistraților, care au crescut constant în ultimii cinci ani. De exemplu, în 2021, pensia medie a unui magistrat era de 19.500 de lei brut, iar în 2025 aceasta a ajuns la 24.842 de lei brut. În aceeași perioadă, pensiile din sistemul public s-au majorat mai lent, subliniind astfel un trend de inechitate crescândă dintre categorii profesionale.

Judecătorii CCR au amânat, recent, pronunțarea asupra unui proiect de lege menit să reducă pensiile magistraților, invocând necesitatea de a analiza amănunțit documentele. Aceasta a stârnit reacții variate în societate, unde se discută mult despre justiție și echitate socială. „Este crucial ca aceste pensii să fie revizuite pentru a reflecta realitățile economice ale țării”, a declarat un specialist în politici publice.

Numărul magistratilor și ponderarea pensiilor

Sunt înregistrate aproximativ 5.747 de pensii speciale pentru magistrați, din care doar 42 sunt bazate exclusiv pe contribuție. Această situație reflectă o problemă mai amplă în politicile de pensie din România, unde specializările beneficiază de privilegii considerabile. CNP a evidențiat faptul că pensiile bazate pe contribuție sunt semnificativ mai mici, ceea ce ridică întrebări despre justiția acestui sistem.

Un discurs frecvent întâlnit sugerează că o reformă este urgent necesară, în condițiile în care banii alocați pensiilor magistraților afectează bugetul național. „Este esențial să avem un sistem de pensii sustenabil care să nu obosească contribuabilul”, a spus un economist cunoscut.

Cifrele arată o realitate îngrijorătoare: până în 2025, sumele plătite din bugetul de stat pentru pensiile speciale ale magistraților au fost dublate față de cele înregistrate în 2022. Pe de altă parte, guvernele succesive au avut dificultăți în a implementa reforme eficiente care să echilibreze aceste discrepanțe.

În timp ce discuțiile se intensifică, diferențele financiare între pensiile magistraților și cele ale altor cadre din sectorul public rămân un subiect fierbinte pe agenda politică și socială. Nevoia de reformare a sistemului de pensii este tot mai presantă, iar dimensiunile disproporționate ale pensiilor în funcție de profesiile exercitate continuă să stârnească controverse în rândul opiniei publice.