Primăvara anului 2026 va aduce o schimbare semnificativă în peisajul cultural și social al Capitalei, odată cu planurile autorităților de a desființa, prin comasare, patru instituții create de fostul primar Gabriela Firea. Măsura, anunțată oficial de primarul Ciprian Ciucu, urmărește reducerea costurilor și restructurarea administrației locale, având în vedere situația economică dificilă cu care se confruntă Primăria București.

### Dispariția centrelor culturale din nebuloasa responsabilităților administrative

Printre instituțiile vizate se numără Centrul Cultural „Lumina”, Centrul pentru Seniori al Municipiului București, Centrul pentru Tineret și Centrul Cultural Expo Arte. Conform proiectelor de hotărâre supuse joi votului consilierilor generali, aceste centre vor înceta să funcționeze ca persoane juridice separate începând din 1 aprilie 2026. Ulterior, activitatea lor va fi preluată de alte structuri din subordinea municipalității, fiecare fiind integrată în cadrul unor entități mai mari și cu atribuții clar definite.

Astfel, Centrul Cultural „Lumina” va trece în subordinea CREART, organizație consacrată pentru promovarea artei și tradițiilor Bucureștiului. Expo Arte va fi preluat de ARCUB, centru care gestionează deja numeroase proiecte culturale în capitală. În ceea ce privește sprijinul pentru seniori, activitatea Centrului pentru Seniori va fi transferată Direcției Generale de Asistență Socială a Municipiului București, în timp ce Centrul pentru Tineret va intra în administrarea PROEDUS, centrul municipal pentru educație și sport.

Transferul patrimoniului, al drepturilor și obligațiilor se va realiza prin protocol de predare-primire, iar sediile, arhivele și bunurile vor rămâne în administrarea noilor entități, cu excepția contractelor de închiriere sau de comod. Măsura vizează nu doar reducerea cheltuielilor, ci și eficientizarea serviciilor, în condițiile unui buget tot mai strâns al Primăriei.

### Decizii dure pentru restructurarea administrației și reducerea costurilor

Decizia de desființare a acestor centre reprezintă doar debutul unui proces mai amplu, după cum a afirmat Ciprian Ciucu. Edilul a explicat că aceste institute „nu mai au niciun fel de rațiune de a mai exista, dar care cheltuie banii pe chirii, pe mașini, pe fel și fel de prostii”. El a precizat că măsura face parte dintr-un plan de reforme structurale menite să eficientizeze cheltuielile și să optimizeze activitatea administrației locale, chiar dacă unele reforme vor avea „costuri politice”.

Anunțul despre desființarea centrelor culturale și sociale a venit după încercări anterioare ale fostului primar Nicușor Dan de a revizui aceste instituții. În timpul mandatului său, au fost propuse măsuri similare pentru mai multe centre, însă majoritatea proiectelor nu au fost aprobate de consilieri. În schimb, au fost aprobate alte comasări, precum mutarea unor direcții și muzee în structuri mai compacte, cu scopul de a reduce cheltuielile fără a afecta în mod dramatic serviciile oferite.

Pe fondul acestor decizii, nu lipsesc criticile și întrebările legate de modul în care aceste măsuri vor influența cultura, socialul și activitatea tinerilor și seniorilor din București. Pentru moment, decizia finală rămâne pe masa consilierilor, dar însăși natura rapidă a acestor restructurări sugerează o schimbare profundă în modul în care administrația municipală gestionează resursele.

### Perspective și provocări pentru următoarele luni

Prin această mutare, primăria își propune să reducă cheltuielile și să concentreze resursele în câteva structuri de bază, însă rămâne de văzut dacă aceste măsuri vor genera efectele dorite și dacă vor fi în măsură să păstreze valorile culturale și sociale ale orașului. În timp ce oficialii promit o eficientizare, activitatea centrelor culturale și sociale va necesita o gestionare atentă pentru a evita disfuncționalități sau pierderi de identitate și tradiție.

De altfel, această serie de reforme nu vine într-un vid, ci în contextul unei crize financiare severe care afectează de ceva vreme bugetul municipal. În următoarele luni, viziunile și planurile administrației vor fi testate pe teren, iar impactul lor moral, social și cultural va fi evident pentru mulți bucureșteni. Întrebarea rămâne dacă aceste măsuri vor reuși să creeze un echilibru între raționalizare și păstrarea valorilor de bază ale capitalei.