Primăria Capitalei face pași importanți spre creșterea siguranței clădirilor vechi din centrul Bucureștiului, continuând programul de reabilitare a unor imobile cu risc seismic. Într-un cadru în care consolidarea construcțiilor principala problemă a orașului, administrația locală a aprobat oficial recent lucrările pentru încă patru clădiri vechi, toate construite peste 100 de ani, care prezintă un risc semnificativ în cazul unor seisme majore.

Reabilitarea acestor imobile, dintre care unele sunt monumente istorice, reprezintă un pas vital pentru protejarea vieților locuitorilor și păstrarea patrimoniului arhitectural al Bucureștiului. Este vorba desprePinacoteca București de pe Lipscani, o clădire construită în 1880, parte din patrimoniul cultural al capitalei, dar și despre clădirea Muzeului Municipiului București de pe Bd. I.C. Brătianu, datând din 1875. În plus, două blocuri de locuințe de pe Calea Griviței și Calea Moșilor, construite în anii ’40 și ’50, se află și ele în această etapă de consolidare, toate vizate de un amplu program de intervenție ce vizează reducerea riscului seismic și creșterea confortului locatarilor.

Această inițiativă face parte dintr-un plan mai amplu al Primăriei de a reabilita și consolida cele peste 900 de clădiri considerate vulnerabile din Capitală, în condițiile în care, în ultimele decenii, doar o fracțiune din acestea au beneficiat de aceste intervenții. În prezent, în București sunt aproximativ 411 de imobile încadrate în clasa I de risc seismic și alte aproape 500 în clasa a II-a, dar vechimea și starea de degradare cresc pericolul de tragedii în cazul unui cutremur.

Valoarea și sursele de finanțare ale proiectului

Lucrările de consolidare pentru aceste patru clădiri urmează să fie realizate cu investiții estimate la aproape 235 de milioane de lei, cele mai mari fonduri fiind obținute din fonduri naționale, prin Programul Național pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic (PNCCRS). Bugetul local va contribui, prin finanțări directe, cu până în 15% din total, iar pentru blocurile de locuințe, proprietarii vor suporta aceste costuri temporar, urmând să își recupereze investițiile în 5-15 ani, în funcție de condițiile fiecărui caz.

Pentru clădirea Pinacotecii, proprietățile municipale și CEC-ul au stabilit ca 78% respectiv 22% din clădire să fie a Primăriei. Aceasta va fi consolidată cu un buget de 162 de milioane de lei. Clădirea din Bd. I.C. Brătianu, cu o istorie ce datează din perioada imediat post-unionistă, va urma să beneficieze de reabilitare pentru suma de 40 milioane de lei, după ce a fost achiziționată de municipalitate în 2017 pentru conservare. În ceea ce privește blocurile de locuințe de pe Calea Griviței și Moșilor, investițiile sunt estimate la 22,2 și, respectiv, 10,4 milioane lei.

Data de începere și durata intervenției

Lucrările, conform planurilor aprobate, vor începe în anul 2027 și se vor întinde pe o perioadă de doi ani. În acest timp, locatarii acestor clădiri vor fi sprijiniți de autorități atât prin relocări temporare în locuințe de necesitate, cât și prin asigurarea unor chirii pentru alternative locative. Autoritățile susțin importanța acestei abordări pentru a preveni orice situație de urgență în timpul lucrărilor și pentru a minimaliza disconfortul locatarilor.

În contextul actual, Bucureștiul numără peste 400 de clădiri încadrate în categoria de risc seismic maxim, iar alte câteva sute sunt încă neconsolidate. În ultimele trei decenii, doar o parte din aceste clădiri au fost reabilitate, însă planurile pe termen lung vizează un parc modernizat, sigur pentru toți locuitorii. La nivel de oraș, această inițiativă reprezintă un pas semnificativ spre reducerea vulnerabilității și consolidarea unui oraș cu un patrimoniu cultural și arhitectural valoros, dar și periculos dacă nu este întreținut corespunzător.

Cu toate aceste măsuri, Primăria Capitalei și-a asumat angajamentul de a crește siguranța în București, iar demersurile de reabilitare a acestor clădiri vor continua, în speranța că, în următorii ani, orașul va deveni mai sigur, mai rezistent la dezastrele naturale și mai apreciat pentru patrimoniul său viu.