Patronatul Importatorilor de Forță de Muncă din România evidențiază necesitatea urgentă a unei reforme legislative în domeniul recrutării și integrării lucrătorilor străini pe piața muncii. În prezent, sute de companii activează în această sectoare, iar lipsa unui cadru legal clar riscă să ducă la situații complicate, cu consecințe negative atât pentru angajatori, cât și pentru angajații extracomunitari, conform unui comunicat al organizației.

Astfel, patronatul a propus autorităților un proiect legislativ nou, ce vizează protejarea echilibrată a drepturilor angajatorilor și a muncitorilor internaționali, precum și creșterea stabilității și predictibilității pe piața muncii.

„Piața recrutării de forță de muncă străină s-a dezvoltat considerabil în ultimii opt ani, răspunzând nevoilor economiei românești. Dacă în 2018 erau solicitați aproximativ 15.000 de muncitori străini anual, în 2019 cererea s-a dublat, ajungând la 30.000. În 2020, acest număr s-a menținut, iar în 2021 a crescut din nou, ajungând la 50.000. De atunci, până în prezent, contingentul anual a ajuns la 100.000. Aceasta arată că angajatorii români au tot mai mult nevoie de personal din afara Uniunii Europene pentru a face față lipsei de resurse locale. Totuși, instituțiile statului pot procesa în mod eficient doar până la 100.000 de dosare în fiecare an,” a explicat vicepreședinta patronatului, Corina Constantin.

Aceasta atrage atenția că timpii lungi de procesare a vizelor împiedică planificarea pe termen scurt și mediu a activităților companiilor. În timp ce alte țări europene finalizează procedurile în cel mult trei luni, România poate dura chiar și 12 luni, ceea ce descurajează muncitorii calificați să aleagă această țară.

De asemenea, există riscul ca agențiile de recrutare să înșele atât angajatorii, cât și lucrătorii străini, pentru câștiguri rapide, fără oferirea unor servicii complete de integrare, ceea ce poate duce la prejudicii pentru toate părțile implicate.

„Întârzierea majoră în procesarea dosarelor determină pierderi directe pentru bugetul de stat, deoarece taxele și contribuțiile care ar urma să fie încasate se amână cu cel puțin șase luni pentru fiecare muncitor. Până la integrarea efectivă în piața muncii, statul pierde sume importante, provenind din contribuții sociale, impozite și taxe salariale,” a subliniat organizația.

În contextul actualei crize economice și al incertitudinii accentuate, patronatul consideră vital ca legislația privind imigrația să fie mai flexibilă și adaptabilă. De exemplu, muncitorii străini concediați temporar nu ar trebui să devină o povară pentru fondul de șomaj, cel puțin timp de șase luni, până la schimbarea angajatorului, pentru a rămâne disponibili pentru alte companii și a sprijini economia.

Corina Constantin subliniază, de asemenea, importanța instaurării unui sistem de acreditare specific pentru agențiile care se ocupă de importul de forță de muncă.

„Așa cum există sisteme de acreditare pentru exportul de muncitori și pentru leasingul de personal, este nevoie și de o procedură specială pentru agențiile de recrutare internațională. Un cadru legislativ clar ar trebui să impună licențierea acestor agenții, care să aibă expertiză în resurse umane, asistență socială și juridică; să fie obligate să gestioneze întregul proces, de la recrutare și sosire în țară, până la integrarea muncitorilor; și să existe mecanisme eficiente de control pentru a evita abuzurile,” a explicat ea.



Sursa articol