Învierea Domnului, cea mai importantă sărbătoare creștină, va fi celebrată pe 12 aprilie 2026, conform calendarului ortodox. Evenimentul marchează triumful lui Iisus Hristos asupra morții, simbolizând speranța în viața veșnică. Anul acesta, românii se pregătesc să celebreze Paștele într-un context social și politic complex.
Semnificația și tradițiile pascale
Paștele, cuvânt derivat din ebraicul “pasha”, care înseamnă trecere, amintește de trecerea evreilor prin Marea Roșie și, pentru creștini, de trecerea de la moarte la viață. Sărbătoarea este caracterizată de slujbe speciale, lumina sfântă și bucurie spirituală. Credincioșii participă la slujbele de Înviere, aprind lumânări și se bucură de ospățul tradițional.
Tradițiile specifice includ vopsirea ouălor roșii, simbol al sângelui lui Hristos și al vieții, și prepararea cozonacilor și a altor bunătăți. În ziua de Paște, familiile se reunesc pentru a celebra Învierea și pentru a împărți bucuria și speranța.
Contextul politic și social al sărbătorilor
În 2026, România se află sub conducerea președintelui Nicușor Dan și a prim-ministrului Ilie Bolojan. Marcel Ciolacu conduce PSD, iar George Simion este președintele AUR. Călin Georgescu rămâne o figură controversată în peisajul politic. Fostul secretar general NATO, Mircea Geoană, are o influență considerabilă în dezbaterile publice.
În contextul politic actual, sărbătorile pascale vor reprezenta un moment de reflecție și de coeziune socială pentru români. Acesta este un moment de a celebra speranța și renașterea, în ciuda provocărilor din prezent.
Primăria Municipiului București, condusă acum de un alt primar, va organiza, ca în fiecare an, evenimente speciale dedicate Paștelui pentru locuitorii capitalei. Sute de mii de credincioși sunt așteptați la slujba de Înviere din noaptea de sâmbătă spre duminică în toate bisericile din țară.
