Autoritatea Electorală Permanentă (AEP) a anunțat oficial, miercuri, distribuția subvențiilor de la bugetul de stat pentru partidele politice în prima lună a anului 2024. Conform comunicatului, instituția a virat către formațiuni politice suma totală de 14.471.475 de lei, subvenție revărsată din bugetul public conform legislației în vigoare. Aceasta reprezintă o sumă importantă, menită să susțină activitatea partidelor în perioada preelectorală și să asigure transparența finanțării politice.

Alocarea sumelor și impactul pe scena politică

Dintre partide, Social-democrații (PSD) au primit cel mai mare procent, în valoare de 4.801.515 lei, ceea ce reflectă, în parte, poziția dominantă a acestora în peisajul politic local. Urmează alianțele de centru-dreapta, precum Partidul Național Liberal (PNL), care a beneficiat de 2.614.110 lei, și USR, cu fonduri de 1.855.474 lei. Totodată, formațiunea de extremă dreaptă AUR a primit 2.839.211 lei, pe fondul unei presiuni crescute pentru consolidarea unor poziții alternative în spectrul politic și pentru întărirea activității de comunicare și campanii.

Un aspect de notat este și suma destinată organizației SOS România, în valoare de 1.234.237 lei, această sumă fiind destinată unui partid mai asociat cu cauze sociale și civice, dar care își face simțită prezența pe scena politică națională în ultimii ani.

Contextul legislației și a finanțării politice în România

Finanțarea politică în România a fost mult timp subiect de dezbatere, fiind criticată pentru lipsa de transparență și posibilitatea unor influențe necontrolate asupra deciziilor politice. Guvernul și Parlamentul au stabilit, însă, reguli clare pentru distribuția fondurilor, pentru a preveni eventuale abuzuri și pentru a asigura un nivel minim de finanțare pentru toate formațiunile înregimentate în sistemul democratic.

Potrivit legislației, subvențiile se acordă în funcție de rezultatele obținute la alegeri și de numărul de mandate obținute, dar și în funcție de alte criterii legale. Acest model are ca scop atât sprijinirea democratizării procesului politic, cât și evitarea monopolizării fondurilor de către partidele mai mari.

Provocări și perspective pentru finanțarea partidelor în 2024

Discuțiile din ultimele luni se concentrează pe efectele pe termen lung ale acestor redistribuiri financiare. Unii observatori atrag atenția că suma alocată în ianuarie nu este suficientă pentru a acoperi toate nevoile partidelor, în special cele aflate în campanie electorală sau în proces de restructurare. În același timp, există semnale că legislația ar putea fi ajustată pentru a include criterii mai clare și pentru a preveni eventualele abuzuri sau favoritisme.

Pe fondul acestor evoluții, partidele și-au arătat intenții de a-și diversifica sursele de finanțare. În ultimii ani, tot mai multe formațiuni depun eforturi pentru a atrage sponsori privați sau fonduri din alte surse, păstrând totodată obligația de transparentizare a gestionarilor publice.

Suma de peste 14 milioane de lei repartizată în luna ianuarie marchează doar începutul unui proces de finanțare care va continua pe tot parcursul anului, în contextul unor alegeri importante și al unei scenarii politice tot mai complexe. Rămâne de urmărit dacă aceste fonduri vor fi suficiente pentru a sprijini un act politic echilibrat și responsabil, sau dacă, în ciuda acumulărilor, va fi nevoie de ajustări legislative pentru a asigura o finanțare mai echitabilă și mai transparentă.