Partenera de viață a lui Costel Alexe, președintele Consiliului Județean Iași, deține un record neobișnuit pentru viața politică românească: a acumulat o serie impresionantă de sinecuri publice în ultimii cinci ani, traversând multiple domenii ale administrației și ale statului, de la sectorul energetic și apă până la poziții legislative și instituționale importante. Această perioada de o activitate politică și administrativă intensă a Anamariei Florescu scoate în evidență o trăsătură tot mai des întâlnită în peisajul public românesc: multe funcții, puțină transparență.

# O carieră cu peste o duzină de funcții publice în jumătate de deceniu

Conform unei investigații realizate de reporteris.ro, Anamaria Florescu a reușit să intre în mai multe institutii și companii de stat, ocupându-și poziții diverse, de la administrație locală și centrală, până la companii din domeniul energiei, gazelor, armamentului și digitalizării. În ultimii cinci ani, parcursul său a fost caracterizat de o mobilitate aproape incredibilă, trecând de la conducerea unor companii din sectorul de apă și gaz, la poziții în Parlamentul României și chiar în Guvern.

Încă de la începutul acestei perioade, Florescu și-a făcut apariția în domeniul energetic, fiind implicată în companii de apă și gaze. În același timp, a reușit să își construiască o prezență în forul legislativ, fiind inclusă ca reprezentantă în Camera Deputaților, apoi în Senat, în contexte diferite și pentru perioade variabile. În plus, pe lângă aceste poziții, a fost numită în comisii și organisme ce au avut menirea de a coordona digitalizarea și proiectele de modernizare a administrației.

# Multiple angajamente, puțină transparență

Potrivit bine documentate de reporteris.ro, această mobilitate șterge cu ușurință granița dintre interesele private și cele publice. În timp ce funcțiile și sinecurile se înmulțeau, gradul de transparență asupra motivelor și modalităților de numire rămâne redus. Astfel, se ridică întrebări despre modul în care aceste poziții sunt ocupate, precum și despre posibilele legături între interesele politico-economice ale partenerului de familie al președintelui CJ Iași și diverșii actori din administrație.

Departe de a fi o situație izolată în peisajul public românesc, această situație adaugă o nouă pagină în cartea percepției generale despre nepotism și afaceri de familie în administrație. În ultimii ani, s-au înmulțit semnalele și anchetele referitoare la modul în care anumite persoane au reușit să se învârtă în jurul unor funcții bine plătite, în ciuda lipsei unei experiențe clare sau a transparenței.

# Perspective și controverse în contextul local și național

Prezența constantă și succesul în multiple funcții ale Anamariei Florescu stârnește reacții mixte în rândul opiniei publice. Mulți cetățeni manifestă scepticism față de această „carieră fulger”, considerând că salariile și pozițiile ocupate sunt rezultatul unor relații favorizante și nu ale meritelor propriu-zise.

Pentru moment, nicio informație oficială nu sugerează o schimbare în această dinamică. Între timp, președintele CJ Iași și partenera sa de viață rămân figuri centrale în peisajul administrativ local, iar cazul Florescu evidențiază din nou necesitatea unor măsuri de transparentizare mai riguroase în numirea și gestionarea funcțiilor publice. În contextul unor componente precum digitalizarea și modernizarea administrației, întrebarea dacă acestea vor fi folosite pentru adevărata transparență și eficiență sau pentru consolidarea unor rețele de influență rămâne deschisă.

Mai mult, orice dezvoltare ulterioară în cazul Anamariei Florescu și implicarea sa în diverse instituții vor fi urmărite cu atenție, mai ales în condițiile în care opinia publică cere, tot mai insistent, răspunsuri clare despre modul în care funcționează cu adevărat „meritocrația” în propriile structuri administrative ale statului.