Conform Romania-insider.com: Senatul României a adoptat, miercuri, legea controversată privind Agenția Națională de Integritate (ANI), după modificări menite să includă deciziile Curții Constituționale (CC). Legea a trecut cu 106 voturi „pentru” și 19 „împotrivă”,
Amendamentul „Fritz” și impactul său
Proiectul de lege, care include și un reper din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) cu fonduri europene de 770 de milioane de euro, a necesitat un nou vot în Parlament după ce Curtea Constituțională a declarat neconstituționale anumite prevederi inițiale. Acestea vizau declararea parțială ca publice a averilor demnitarilor.
Cea mai disputată modificare, aprobată de Curtea Constituțională, stipulează că alesii locali și naționali în funcție își pierd mandatul în termen de 30 de zile dacă primesc o decizie definitivă de incompatibilitate sau conflict de interese, chiar dacă aceasta anterioară intrării în vigoare a noii legi. Aceasta introduce, practic, aplicarea retroactivă a legii.
Amenadamentul, denumit „Fritz”, a fost introdus de Partidul Social Democrat (PSD) și vizează situația primarului din Timișoara, Dominic Fritz. Acesta a fost găsit în conflict de interese administrativ de instanțele din România, iar conform noii legi, ar urma să își piardă funcția. Fritz a anunțat că va contesta decizia la Curtea Europeană a Drepturilor Omului, susținând că măsura se aplică unei acțiuni trecute, contrar Constituției.
În timpul dezbaterilor din Senat, reprezentanții PSD și-au susținut amendamentul, senatorul PSD Daniel Zamfir afirmând: „Fritz a fost condamnat de instanțele din România. Fritz trebuie să plece acasă. Nu puteți sacrifica interesele României doar pentru a-l sacrifica pe Fritz.”
Reacții politice și consecințe financiare
Liderul senatorilor USR, Sorin Șipoș, a replicat vehement: „Așa a început instaurarea comunismului în România: prin legi care eliminau adversarii politici. Meritați expresia – ciuma roșie.”
Partidul Național Liberal (PNL), aliat al USR, a votat, în ciuda opoziției inițiale față de amendamentul țintit către Dominic Fritz, în favoarea adoptării legii. Liderul PNL și premier interimar, Ilie Bolojan, a declarat pe Facebook: „Votul pe legea ANI a fost unul dificil pentru PNL, pentru că o prevedere care schimbă regulile în mijlocul jocului este profund imorală și incorectă, indiferent de artificiile juridice folosite pentru a o explica.”
Bolojan a argumentat că România are nevoie stringentă de fondurile europene din PNRR aferente acestei legi, subliniind riscul unei retrogradări a ratingului suveran al țării și consecințele negative asupra nivelului de trai. El a menționat posibilitatea revizuirii legii în viitor.
Anterior, grupuri politice din Parlamentul European, precum Partidul Popular European (PPE) și Renew Europe, au cerut președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, să nu aloce fondurile PNRR legate de legea integrității, invocând aplicarea retroactivă a acesteia.
Transparență redusă în declarațiile de avere
O altă modificare adusă legii se referă la reducerea transparenței declarațiilor de avere. Noua versiune a legii va genera un „fișier financiar de interese publice” care nu va mai oferi detalii specifice despre activele deținute de funcționarii publici. Valoarea acestora va fi inclusă în intervale largi.
De exemplu, în cazul autovehiculelor, anul fabricației sau modelul nu vor mai fi declarate. Pentru locuințe și terenuri, adresele, suprafețele sau valorile nu vor mai fi publicate.
Legea a fost votată miercuri în Senat, Camera decizională în acest caz, după ce anterior fusese adoptată de Camera Deputaților.
Sursa: Romania-insider.com
