Un nou parc natural ar putea fi înființat în Capitală până în anul 2026, o mișcare care marchează o potențială schimbare semnificativă în modul în care orașul gestionează și apără zonele verzi. Potrivit unor informații recente, inițiativa vine din partea Asociației Parcul Natural București, care se află în plină etapă de finalizare a unui Studiu de Fundamentare Științifică, document esențial pentru avizarea proiectului. Dacă totul decurge conform planului, Parcul Natural Pădurea Băneasa ar urma să fie inclus în rețeaua națională a parcurilor protejate, iar formalitățile pentru obținerea aprobărilor vor continua în următorii ani.

Pentru ca această inițiativă să devină realitate, e nevoie de o coordonare semnificativă între diferite niveluri administrative. Dan Bărbulescu, directorul organizației, a explicat că ”pentru îndeplinirea scopului de încadrare ca parc natural, ministrul mediului trebuie să facă public raportul Corpului de Control ce vizează drumurile forestiere pentru circulația auto din Cartierul Greenfield.” În plus, implicarea primăriilor din zonele învecinate, precum Voluntari, Tunari sau Otopeni, devine crucială pentru eliberarea documentației cadastrale și pentru consultarea proprietarilor de drept ai spațiilor forestiere.

Un aspect semnificativ vizează și gestionarea parcurilor deja existente din București, unde primarii de sector sunt atragiți de tendința de supra-amenajare, uneori inutilă și costisitoare. În comunicat se menționează că doar parcurile Herăstrău, Cișmigiu și Văcărești ar putea rămâne în gestiunea primăriei generale, în timp ce alte zone verzi se află într-un proces de transformare și supra-uitare, cu potențial impact negativ asupra peisajelor și funcției de recreere esențială pentru locuitori. ”E un semnal de alarmă, având în vedere înclinația primarilor de sector pentru supra-amenajări inutile, care pot afecta peisajele și, în general, funcția de recreere sănătoasă a spațiilor verzi,” avertizează Bărbulescu. În același timp, el evidențiază că aceste intervenții sunt adesea foarte costisitoare pentru bugetele locale, devenind un câștig pentru firmele apropiate de administrație.

Apar și vești din zona biodiversității urbane, unde urbanizarea galopantă a Bucureștiului a dus la apariția sau confirmarea unor specii de animale și păsări rare în zonele din și din apropierea orașului. Printre aceste specii se numără Irizantul de Dunăre, șopârla de pădure sau chiar șacalul și castorul, semnale clare ale unor ecosisteme în adaptare pentru a face față schimbărilor survenite în peisajul urban. În acest context, se anticipează faptul că domeniul faunei va fi completat în curând cu noi specii, după o tendință clară de migrare spre oraș din ultimii ani.

Un alt aspect important se referă la dreptul de proprietate asupra unor parcele de teren, ce poate fi influențat de decizii judiciare. În cazul parcului IOR, o potențială anulare a titlurilor de proprietate pentru cele 12 hectare de teren ar putea marca o câștigare simbolică în lupta pentru conservarea spațiilor verzi. Reprezentanții Grupului de Inițiativă Civică IOR-Titan susțin că zona a fost retrocedată ilegal, iar de-a lungul timpului, ea a fost distrusă intenționat, rezultând într-o pierdere semnificativă pentru ecosistemul din această zonă. Această luptă continuă să fie un simbol pentru comunitățile locale, care vor să demonstreze că parcarea și amenajările ilegale au compromis un habitat vital pentru biodiversitate.

Pe fondul unor proiecte precum planul de amenajare pentru Parcul Natural Văcărești și diverse strategii urbane orientate spre creșterea suprafețelor verzi, perspectivele pentru București par a fi în continuă evoluție. Implementarea acestor planuri, precum și acțiuni precum Planul de Acțiune pentru Orașe Verzi sau Strategia de Dezvoltare Urbană până în 2030, indică un angajament clar față de protejarea și extinderea spațiilor verzi, chiar dacă provocările sunt multiple.

Între toate aceste inițiative și provocări, Bucureștiul rămâne un oraș în continuă transformare din punct de vedere ecologic și urbanistic, în care echilibrul între dezvoltare și conservare devine tot mai esențial pentru a asigura un mediu sănătos și pentru generațiile viitoare. Deși planurile actuale indică o direcție pozitivă, rămâne de văzut cum se vor implementa aceste măsuri și dacă Bucureștiul va reuși să păstreze farmecul său verde, chiar în fața presiunilor de pe piața imobiliară și a urbanizării rapide.