Conform News.ro: Agenția Internațională pentru Energie (AIE) a revizuit semnificativ în jos prognoza privind cererea mondială de petrol pentru acest an, anticipând o scădere mult mai accentuată decât se estima anterior. Motivele principale invocate sunt prețurile ridicate la combustibili și efectele economice resimțite pe fondul blocajului în Strâmtoarea Ormuz. Potrivit AIE, estimarea actuală indică o reducere a cererii cu 1,6 milioane de barili pe zi în 2026, o cifră superioară cu 510.000 de barili pe zi față de prognoza din luna iulie.
Perturbări pe piața energetică globală
Prețurile înalte ale combustibililor continuă să exercite o presiune descendentă asupra consumului, deși AIE anticipează o redresare treptată a cererii spre finalul anului. Situația de la nivelul Strâmtorii Ormuz rămâne una de incertitudine, negocierile dintre Statele Unite și Iran privind redeschiderea acestei rute maritime vitale pentru transportul global de energie nefiind încă finalizate. AIE avertizează că orice reluare a ostilităților sau perturbare a transportului maritim ar putea afecta negativ eforturile de creștere a ofertei mondiale de petrol. În luna iulie, oferta globală a fost deja înregistrat o scădere de 6,3 milioane de barili pe zi comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut. Aceste fluctuații au avut un impact direct asupra prețurilor, petrolul Brent depășind luna trecută pragul de 100 de dolari pe baril, deși a înregistrat și scăderi spre 70 de dolari, tranzacționându-se miercuri la puțin sub 90 de dolari pe baril.
Rezervele mondiale de petrol, în scădere alarmantă
Deși temerile inițiale privind o penurie severă după închiderea Strâmtorii Ormuz în luna martie nu s-au concretizat, din cauza scăderii importurilor Chinei, utilizării rutelor alternative și consumului din stocuri, capacitatea de amortizare a șocului este în curs de epuizare. Stocurile americane de țiței au coborât sub 300 de milioane de barili, cel mai scăzut nivel din ultimele patru decenii. La nivel global, rezervele de petrol monitorizate au scăzut în iulie sub 7,9 miliarde de barili, o premieră din aprilie 2025. AIE subliniază că, deși piața ar putea reveni la un surplus spre sfârșitul acestui an, riscurile persistă, iar urgența redeschiderii Strâmtorii Ormuz crește pe măsură ce rezervele disponibile se epuizează rapid.
Efectele „distrugerii cererii” și impactul economic
Închiderea Strâmtorii Ormuz nu afectează doar oferta de petrol, ci și cererea. Creșterea prețurilor la petrol și la produsele derivate începe să genereze un fenomen cunoscut pe piețele energetice drept „distrugerea cererii”, prin care consumul este redus efectiv. Consumatorii resimt în special scumpirea benzinei și motorinei, pe fondul constrângerilor din capacitățile de rafinare. Impactul se extinde și asupra economiei globale, Fondul Monetar Internațional (FMI) revizuindu-și în jos prognoza de creștere economică anuală la 3%, de la 3,3%, după izbucnirea conflictului cu Iranul în februarie. Directorul general al FMI, Kristalina Georgieva, a sumarizat efectele economice ale crizei prin prisma „prețurilor mai mari și a unei creșteri economice mai lente”. AIE reiterează că, deși piața ar putea reveni la surplus până la sfârșitul anului, scăderea rapidă a stocurilor face imperativă redeschiderea Strâmtorii Ormuz, amplificând riscurile pentru economia mondială în cazul menținerii blocajului.
Sursa: News.ro
