Rețeaua de sateliți de înaltă tehnologie, esențială pentru comunicările globale, navigație și observarea Planetei, se află într-un punct critic, avertizează specialiștii. Recent, un studiu realizat de cercetătoarea Sarah Thiele de la Princeton și echipa sa de la Universitatea din Columbia Britanică a tras un semnal de alarmă asupra riscurilor tot mai mari generate de această infrastructură spațială extrem de complexă și congestivă. Imaginea unei „case de cărți” a planetelor artificiale în orbită devine tot mai relevantă, pe măsură ce numărul de sateliți crește alarmant.

### O populare intensivă a spațiului orbital

Orice observator atent la fenomenul sateliților în orbită poate remarca cât de frecvent se petrec apropierea sateliților unii de alții. În medie, deasupra capetelor noastre are loc un contact aproape la fiecare 22 de secunde, doi sateliți trecând la doar un kilometru distanță unul de altul. Pentru sistemul Starlink, care asigură internetul global pentru milioane de utilizatori, aceste „întâlniri” se petrec chiar și mai des, la fiecare 11 minute. Într-un mod extrem de vizibil, traficul orbital devine tot mai aglomerat, dar și mai periculos, mai ales când intervin fenomene naturale sau tehnice cu potențial distructiv.

### Impactul furtunilor solare și riscul de coliziune

Principalul factor de risc pentru această flotă spațială este reprezentat de furtunile solare – fenomene naturale extrem de violente, generate de activitatea solară violentă. Acestea provoacă o serie de efecte devastatoare: încălzirea și expansiunea atmosferei înaltului, care pune la greu sateliții, și perturbări ale sistemelor electronice, precum navigația și comunicațiile. Fără o gestionare adecvată, aceste perturbări pot transforma sateliții în proiectile necontrolate, riscând să provoace coliziuni fatale.

Specialiștii au creat chiar o unitate de măsură pentru a cuantifica aceste riscuri: „Ceasul CRASH”, o indicatorie care măsoară cum evoluează pericolul de coliziune, și a evidențiat faptul că în 2018, fără control la sol, o coliziune majoră ar fi avut loc în circa 121 de zile. Astăzi, această estimare a scăzut dramatic, într-un interval de numai 2,8 zile, ceea ce semnalează o agravare alarmantă a situației. Studiile indică faptul că, dacă o furtună solară severă ar perturba comunicațiile între Pământ și sateliți timp de 24 de ore, riscul ca o coliziune catastrofală să devină realitate este de 30%.

### Sindromul Kessler: o amenințare aproape instantanee

Un alt pericol major, încă mai puțin cunoscut, îl reprezintă sindromul Kessler – o reacție în lanț a resturilor spațiale. În teorie, acest proces ar dura zeci de ani, fiind cauzat de coliziunile repetate între deșeurile orbitale. Însă ultimele studii sugerează că, în cazul unui eveniment solar extrem, declanșarea unei reacții în ritm accelerat poate avea loc aproape instantaneu. Dacă evenimentul Carrington din 1859, cel mai puternic fenomene solar înregistrat, s-ar repeta în zilele noastre, efectele ar fi devastatoare pentru infrastructura satelitară mondială, lăsând Pământul în stare de blocaj tehnologic total pentru mai mult timp decât s-a crezut anterior.

### Consecințe și măsuri de prevenție

În cazul unui astfel de scenariu, distrugerile ar fi de proporții uimitoare. Resturile spațiale ar deveni insurmontabile, iar umanitatea ar sta practic „blocată” pe Terra, incapabilă să lanseze noi rachete sau să actualizeze sistemele de navigație. Pentru comunitatea științifică și pentru operatorii spațiali, aceasta reprezintă un semnal clar: trebuie urgent luate măsuri pentru un control mai eficient al traficului orbital și pentru o evaluare mai realistă a riscurilor. Sistemele actuale, chiar dacă sunt performante, seamănă tot mai mult cu o casă de cărți, vulnerabile în fața unor evenimente naturale de o intensitate necunoscută.

Ultimele cercetări și analize evidențiază necesitatea strategică a investițiilor în tehnologii care să permită preluarea controlului în timp real și crearea unor mecanisme globale pentru mitigarea riscurilor. În contextul dezvoltării accelerate a infrastructurii spațiale și a costurilor tot mai mari ale lansărilor, comunitatea internațională trebuie să își asume o responsabilitate urgentă: salvarea spațiului utilizabil și prevenirea dezastrului modern, pentru ca „castelul de cărți” al comunicațiilor globale să nu se prăbușească sub propria greutate.