Conform Economistul.ro: Reamplasarea simbolurilor pe Palatul Universității
Bucureștiul și-a ridicat privirile, la propriu, spre unul dintre cele mai emblematice edificii ale sale. Frontonul Palatului Universității din Capitală a fost reîntregit prin reamplasarea acvilei (denumită în context „vultur”) și a celor doi grifoni, un ansamblu sculptural original, distrus în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, în raidul american din 4 aprilie 1944.
Montarea celor două piese, executată în plină zi pe bulevardul aglomerat, a demonstrat o colaborare eficientă între echipele de construcții și artiști. Lucrările de consolidare, restaurare și modernizare a întregului Palat sunt realizate de asocierea companiilor Construcții Erbaşu (lider de proiect), Terra Gaz Construct, Euras şi Polarh Design.
Ansamblul sculptural, cu o greutate de 1,6 tone și o valoare de două milioane de lei, este creația sculptorilor Alexandru Siminic, Teodor și Ștefan Siminic. Ei au utilizat tehnica tradițională a bronzului turnat prin ceară pierdută, finisat și patinat, bazându-se pe creația originală a lui Karl Storck.
Un gest de recuperare istorică și arhitecturală
Evenimentul marchează primul pas în refacerea integrală a frontonului original al Palatului Universității. Proiectul, ce se va desfășura pe parcursul următorilor doi ani, vizează reconstituirea completă a ansamblului sculptural conceput de arhitectul Alexandru Orăscu și realizat de sculptorul Karl Storck între 1862 și 1869.
Frontonul original, realizat în stil neoclasic, purta denumirea „Minerva ocrotind artele și științele”. Compoziția artistică, inspirată din Gliptoteca din Munchen, a fost imaginată de Theodor Aman, iar basorelieful din piatră, sculptat de Karl Storck și colaboratorii săi, înfățișa zeița Minerva încununând științele și artele. Deasupra frontonului, pe acroteră, se afla ansamblul format din vulturul încoronat și cei doi grifoni, simbolizând protecția statului asupra cunoașterii și a instituției universitare.
Modernizare amplă a unui monument istoric
Refacerea frontonului face parte dintr-un proiect mai amplu de consolidare, restaurare și modernizare a Palatului Universității din București. Clădirea, cea mai mare unitate de învățământ din România, cu o suprafață de peste 45.000 de metri pătrați, este unul dintre cele mai importante monumente arhitecturale ale țării.
Investiția este finanțată prin Programul Național de Construcții de Interes Public sau Social, derulat de Compania Națională de Investiții (CNI) sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației. Proiectul include consolidarea structurală, restaurarea fațadelor și a elementelor istorice, amenajarea unui spațiu muzeal pentru vestigiile arheologice descoperite în curtea interioară și integrarea unor soluții moderne de iluminat arhitectural, cu scopul conservării și valorificării patrimoniului istoric.
Prof. univ. dr. Marian Preda, rectorul Universității din București, a declarat că „Revenirea vulturului și a celor doi grifoni pe Palatul Universității din București reprezintă, înainte de orice, un act de recuperare istorică a unui simbol care a marcat identitatea universității și a Capitalei României timp de 75 de ani, până la distrugerea lui în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. De aceea, acest moment este încărcat astăzi și de semnificația reîntregirii memoriei istorice după cel mai distrugător atac asupra Bucureștiului, ca un gest de reconstrucție și de respect pentru trecut. Restaurarea patrimoniului universității noastre și a clădirii-simbol a Palatului Universității din București, cu sprijin guvernamental, reprezintă un necesar gest de omagiu adus trecutului care a construit prezentul și care trebuie să stea la baza construcției viitorului. Mă onorează să fiu parte din generația Universității din București care este martoră la acest moment ce va rămâne în istoria Capitalei și a României.”
La eveniment au participat și primarul general al Capitalei, Ciprian Ciucu. Reamplasarea ansamblului sculptural s-a desfășurat în prezența numeroși trecători, turiști și reprezentanți ai autorităților locale.
Sursa: Economistul.ro
