În noaptea de 28 spre 29 martie 2026, românii vor da ceasurile înainte cu o oră, marcând astfel începutul orei de vară. Ora 03:00 va deveni ora 04:00, ceea ce înseamnă că, începând din acea dată, zilele vor părea mai lungi, iar nopțile mai scurte. Trecerea la ora de vară se aliniază cu fusul orar standard, optimizând astfel utilizarea luminii naturale.

Ora de vară este o practică care vizează nu doar ajustarea orarului, ci și eficientizarea consumului energetic. În pofida faptului că durata zilei nu se schimbă, această ajustare permite prelungirea luminii naturale în serile de primăvară și vară. De exemplu, un studiu recent a arătat că, în România, orele de zi mai lungi contribuie la reducerea necesarului de iluminat artificial.

### O tradiție cu rădăcini adânci

Practicile de schimbare a orei au început la începutul secolului XX, în timpul Primului Război Mondial, având ca scop economisirea combustibililor. România a adoptat pentru prima dată ora de vară în 1932, urmând modelul altor state europene. Inițial, era un mod de a valorifica mai bine lumina soarelui și a reduce consumul de electricitate.

Între 1941 și 1979, utilizarea orei de vară a fost suspendată, iar din 1979 a fost reintrodusă, aliniindu-se cu legislația Uniunii Europene din 1997. „Scopul principal a rămas același: eficientizarea consumului de energie și îmbunătățirea calității vieții prin mai mult timp petrecut în aer liber”, spune un reprezentant al Ministerului Energiei.

### Voci contra și în favoarea schimbării

Debatele privind eficiența acestei practici au luat amploare în ultimele ani. În 2019, Parlamentul European a inițiat discuții pentru eliminarea schimbării sezoniere a orei, dar până acum fără un rezultat concret. Unele voci, inclusiv specialiști în domeniu, susțin că renunțarea la ora de vară ar putea aduce beneficii economice și sociale, în timp ce altele argumentează că îmbunătățirile în eficiența energetică justifies continuarea acestei practici.

„Sunt persoane care resimt o oboseală accentuată după fiecare schimbare de oră. De asemenea, unii studii sugerează că această schimbare poate afecta sănătatea mentală”, a declarat un expert în psihologie. În contrast, alții consideră că beneficiile luminatei naturale compensează inconvenientele unei adaptări temporare la un nou program.

### Situația globală și ritmul local

La nivel global, aproximativ 60 de țări continuă să ajusteze ceasurile pentru ora de vară, însă multe au abandonat această practică, menținând același program pe tot parcursul anului. Țări precum Rusia și Turcia, care nu efectuează o astfel de ajustare, susțin că un program orar constant este mai benefic.

În România, cetățenii rămân împărțiți în opinii. Unii așteaptă cu nerăbdare venirea sezonului cald, când se bucură de orele suplimentare de lumină, în timp ce alții resimt efectele negative ale acestui ritual bi-anual.

Debatând această practică tot mai contestată, rămâne de văzut ce decizii vor lua autoritățile în viitorul apropiat. Schimbările de acest fel au potențialul de a influența nu doar economia, ci și viața de zi cu zi a cetățenilor.