Organizațiile neguvernamentale cer măsuri drastice împotriva României, în ciuda vizitei oficiale a Comisarului European pentru Justiție

Opt organizații neguvernamentale de profil au transmis o scrisoare deschisă către Comisarul European pentru Justiție, Michael McGrath, cu ocazia vizitei acestuia în București. În document, semnatarii solicită autorităților europene să dea curs unor măsuri dure împotriva României, invocând lipsa avansurilor în privința reformei justiției și a respectării deciziilor Curții Constituționale.

Această intervenție are loc în contextul unei situații tensionate între Uniunea Europeană și autoritățile de la București, care, potrivit criticilor, continuă să ignore sau să minimizeze recomandările și deciziile de la nivel european. Scrisoarea semnată de ONG-uri precum Group for Legal Education (GLE), Expert Forum sau Freedom House România exprimă un sentiment de frustrare și dezamăgire față de lipsa de progres în domeniul statului de drept, chiar în perioada în care reprezentanți europeni se află în România pentru discuții oficiale.

Solicitarea activării mecanismului de condiționalitate financiară și a procedurii de infringement

În document, ONG-urile accentuează faptul că, în ciuda multiplelor avertismente și recomandări din partea Comisiei Europene, situația justiției din România nu s-a schimbat semnificativ. Din contră, există suspiciuni serioase că anumite măsuri adoptate recent ar fi fost menite să fragilizeze și mai mult independența sistemului judiciar. În această context, organizațiile solicită activarea mecanismului de condiționalitate financiară, instrument prin care Bruxelles-ul poate suspenda fondurile europene în cazul încălcării valorilor fundamentale.

De asemenea, semnatarii cer declanșarea procedurii de infringement împotriva României, pentru încălcarea deciziilor Curții Constituționale privind legislația despre justiție. Ei consideră că refuzul autorităților române de a respecta hotărârile judecătorești și incapacitatea de a implementa reformele necesare au depășit limitele acceptabile și pun în pericol credibilitatea statului de drept în țară.

Context și reacții din partea autorităților românești și europene

Reacțiile oficiale din partea autorităților românești au fost voalate sau au respins acuzațiile în mod repetat. Guvernul susține că reformele are ca scop întărirea independenței justiției și că orice critică vine din partea ONG-urilor nu face decât să submineze eforturile de modernizare a sistemului. Premierul Nicolae Ciucă a declarat recent că “România respectă și se înscrie în valorile europene, iar orice măsuri luate au în vedere stabilitatea și progresul țării în cadrul Uniunii”.

Instrumentele europene precum mecanismul de condiționalitate financiară, însă, rămân, pentru mulți, o armă utilă pentru a exercita presiuni asupra guvernelor europene în caz de încălcare flagrantă a principiilor statului de drept. Criticii susțin însă că aplicarea acestor măsuri trebuie echilibrată și ținută în raport cu specificul fiecărei țări, pentru a evita apariția unor situații de blocaj sau de instrumentalizare politică.

Reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul vizitei oficiale, au afirmat că monitorizarea situației din România continuă, iar orice decizie va fi luată în funcție de progresul înregistrat. Potrivit unor surse europene, discuțiile se vor intensifica în următoarele săptămâni pentru a analiza măsurile aplicabile, dacă se va considera că problema persistă.

Deși măsurile drastice solicitate de ONG-uri și presiune în creștere din partea Bruxelles-ului adaugă tensiuni în dialogul cu autoritățile române, situația rămâne incertă. Viitorul apropiat va arăta dacă aceste solicitări vor genera schimbări concrete și dacă România va reuși să își reafirme angajamentul față de principiile statului de drept, în timp ce Europa de Est caută să își păstreze credibilitatea în fața criticilor internaționale.