Contestație în contencios împotriva înființării Comitetului pentru modificarea Legilor Justiției: ONG-ul Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept plonjează în litigiul politic

Decizia guvernamentală de a înființa Comitetul pentru modificarea Legilor Justiției a fost contestată recent în instanță de către Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept – un ONG cunoscut pentru pozițiile sale ferme în susținerea independenței justiției. Această mișcare juridică adaugă tensiune în contextul reformelor legale și politicii de justiție din țară, și la doar câteva luni după ce aceeași organizație a fost implicată în alte acțiuni controversate, precum contestarea turului doi al alegerilor prezidențiale din 2024.

Un demers contestat, cu ecou politic și social

Decizia de a crea un comitet menit să superviseze și să inițieze modificări ale Legilor Justiției reprezintă pentru guvern un pas în procesul de reformare a sistemului judiciar, însă critici puternici, precum Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, o consideră o încercare de influențare sau de subminare a independenței justiției. În decizia de a-și afirma poziția, organizația a depus recent o plângere în instanță, acuzând inițiativa de „încălcare a principiului separației puterilor în stat și de o potențială încercare de control politic asupra sistemului judiciar.”

Contactată de g4media.ro, reprezentanta ONG-ului a declarat că „măsura presupune o intervenție excesivă în atribuțiile Justiției și o posibilă influențare a deciziilor judiciare, ceea ce contravine prevederilor constituționale și standardelor internaționale referitoare la statul de drept.” În context, fiind atentă la evoluțiile recente, Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept intenționează să folosească toate căile legale pentru a stopa implementarea acestei decizii, considerând-o „un pas înapoi pentru reforma justiției și pentru valorile democratice fundamentale ale țării.”

Contextul legal și politic al înființării comitetului

Inițiativa guvernamentală a fost anunțată recent, ca răspuns la nevoia de modernizare și consolidare a sistemului judiciar, în contextul în care justiția română se confruntă de ani întregi cu critici privind independența și corupția. Premierul și ministrul Justiției au declarat în mai multe rânduri că obiectivul principal este „reducerea influențelor politice și creșterea transparenței proceselor judiciare.” Cu toate acestea, opoziția vede în această decizie un mecanism de control politic, menită să submineze progresul realizat până acum.

De partea sa, coaliția acuză că înființarea comitetului „ar contraveni atât legilor în vigoare, cât și principiilor statului de drept”, și solicită suspendarea deciziei până când instanța va analiza în detaliu legalitatea și constituționalitatea acesteia. În plus, organizația a avertizat asupra riscului ca această măsură să fie folosită ca pretext pentru promovarea unor interese politice, în detrimentul autonomiei sistemului judiciar.

Perspective și urmări juridice

Lupta juridică în acest caz abia începe, însă implicațiile sunt deja resimțite la nivelul discursului public și în scenariul politic. Criticii guvernamentali răspund că astfel de acțiuni sunt o încercare de a opri reforme esențiale, în condițiile în care statul de drept traversează un proces complex de consolidare după perioade critice din trecut.

Se estimează că, în următoarele săptămâni, instanțele vor analiza această plângere și vor decide dacă măsura guvernamentală poate fi menținută sau trebuie suspendată temporar. În același timp, mediul politic și societatea civilă continuă să fie divizate pe acest subiect, în așteptarea unor hotărâri care vor influența pe termen lung direcția în care se va orienta sistemul judiciar din România, într-un moment în care transparența și independența justiției sunt mai importante ca oricând.