Tribunalul din Assen a deschis marți procesul în cazul jafului spectaculos de la Muzeul Drents din Olanda, unde a fost furat, printre alte obiecte de valoare, și coiful de AUR de la Coțofenești, o piesă de patrimoniu de o importanță simbolică uriașă pentru România. Trei bărbați sunt acuzați de implicare directă în furtul de la muzeu.
Jaful, o lovitură rapidă și bine organizată
Inculpații, identificați ca Douglas W., Bernhard Z. și Jan B., sunt acuzați de furtul din ianuarie anul trecut. Un al patrulea suspect, acuzat că a furnizat plăcuțele de înmatriculare pentru mașina folosită la evadare, va fi judecat separat, la sfârșitul acestui an. Modul de operare al hoților a șocat opinia publică. Aceștia au folosit un dispozitiv exploziv, descris ca o bombă cu artificii de mare putere, pentru a arunca în aer o ușă a muzeului și a pătrunde în interior.
Pe lângă coiful de AUR de la Coțofenești, din muzeu au fost sustrase și trei brățări dacice, toate împrumutate de Muzeul Național de Istorie din București. Furtul a stârnit un val de indignare atât în Olanda, cât și în România. La momentul jafului, fostul premier Marcel Ciolacu a calificat piesele drept „de o valoare inestimabilă”. Directorul Muzeului Național de Istorie din București a fost demis la scurt timp după eveniment, fiind acuzat că nu a asigurat protecția adecvată a exponatelor.
Negocieri și secrete în anchetă
Un moment crucial al anchetei a fost reprezentat de recuperarea coifului și a două dintre cele trei brățări. Aceasta a fost posibilă în urma unor înțelegeri cu doi dintre suspecți, care au fost de acord să coopereze cu autoritățile. Acordurile încheiate ar putea duce la reducerea pedepselor pentru Douglas W. și Jan B., detalii ce urmează a fi clarificate pe parcursul procesului. Bernhard Z., cel de-al treilea inculpat, respinge însă acuzațiile și neagă orice implicare în furt. Avocatul său a declarat că nu a fost încheiat niciun acord cu acesta.
Pe parcursul audierilor preliminare, apărătorii au ridicat semne de întrebare cu privire la metodele de investigare, susținând că inculpații ar fi fost supuși supravegherii serviciilor de informații olandeze. Bernhard Z. a afirmat chiar că ar fi descoperit dispozitive de ascultare în celula sa. Anchetatorii au prezentat, de asemenea, probe care îi leagă pe suspecți de jaf. Jan B. ar fi cumpărat un baros și un ciocan de lemn cu două zile înainte de spargere, iar ADN-ul său a fost identificat pe o rangă găsită în sala de expoziție.
Următorii pași ai procesului
Instanța din Assen va analiza în detaliu atât probele, cât și circumstanțele personale ale inculpaților. Furtul coifului de la Coțofenești rămâne un episod dramatic pentru România, din cauza valorii materiale și a încărcăturii identitare a obiectului. Deși recuperarea parțială a tezaurului aduce o ușurare, procesul va trebui să stabilească responsabilitățile și să răspundă unei întrebări cruciale: cum a fost posibil ca artefacte de o asemenea importanță să fie furate atât de ușor dintr-un muzeu european?
