Un avans semnificativ în cercetarea neuroștiințifică și în dezvoltarea inteligenței artificiale a fost realizat recent în Japonia, unde a fost dezvoltată o metodă de interpretare a imaginilor mentale. Aceasta, numită „mind-captioning”, permite decodificarea gândurilor și percepțiilor umane în cuvinte. Tehnologia deschide noi perspective pentru medicină, comunicare și etică, dar și ridică provocări majore legate de intimitatea mentală a fiecărei persoane.

Cercetarea a fost prezentată de Tomoyasu Horikawa în revisa Science Advances, în noiembrie 2022. Deși interpretarea activității cerebrale a evoluat semnificativ, transformarea imaginilor mentale complexe în propoziții rămânea un obstacol major. Acum, această etapă pare să fie depășită printr-o tehnică experimentală care marchează o tendință în interfața creier-tehnologie.

Metoda „mind-captioning” implică înregistrarea activității cerebrale a șase persoane în timp ce vizionau 2.180 de videoclipuri. Aceste videoclipuri conțineau obiecte, acțiuni, locuri și situații variate. Datele colectate au fost folosite pentru antrenarea unor modele de inteligență artificială, capabile să coreleze tiparele neuronale cu descrieri textuale.

După antrenament, participanții vizionau alte clipuri sau își aminteau scene neinstruite anterior. Sistemul interpreta activitatea cerebrală și genera propoziții în limba engleză, descriind conținutul mental perceput sau imaginat cu fidelitate. Precizia creștea odată cu acumularea de date, ceea ce a condus un expert în etică neurotehnologică să afirme că această metodă reprezintă un „pas înainte către citirea legitimă a minții”.

Tehnologia poate avea un potențial terapeutic considerabil, mai ales pentru persoanele cu deficiențe de vorbire. Descifrarea imaginilor mentale fără intervenție verbală ar putea ajuta pacienți cu afazie, scleroză laterală amiotrofică sau alte afecțiuni neurologice.

În același timp, tehnologia ridică probleme etice complexe. Specialiști și sociologi avertizează cu privire la riscul invadării intimității mentale. Există temeri legate de utilizarea comercială neaxată pe reglementări stricte, precum și despre posibilitatea de a expune informații sensibile despre sănătate mentală sau predispoziții genetice.

Companii precum Neuralink, fondată de Elon Musk, explorează implanturi cerebrale pentru publicul general. Într-un astfel de context, apariția unui cadru legal pentru protejarea datelor neuronale devine prioritară. Aceste date pot include indicii despre depresie, schizofrenie sau boli neurodegenerative.

Un studiu recent în revista Cell sugerează modalități de prevenire a scurgerii involuntare a gândurilor. De exemplu, utilizatorii pot activa sau dezactiva sistemul printr-un cuvânt-cheie mental, sporind astfel securitatea comunicării.

Deși tehnologia nu ajunge încă la citirea completă a minții, ea reprezintă un pas important în înțelegerea funcționării creierului. În prezent, interpretarea imaginilor mentale necesită colectare de date ample și contacte directe. Descrierile fidele pentru situații neobișnuite sau mentale abstracte rămân un scop în perspectivă.

Horikawa subliniază că această metodă nu poate citi gânduri spontane fără cooperarea pacientului. Riscurile pentru viața privată sunt, așadar, limitate în forma actuală. Cu toate acestea, evoluțiile în neuroștiințe și inteligență artificială impun o monitorizare constantă a progreselor și a reglementărilor.

Este esențial ca cercetările să continue pentru a înțelege pe deplin beneficiile și limitele unei tehnologii ce ar putea, într-un viitor apropiat, decoda gândurile umane într-un mod mai precis și mai sigur.