În Săptămâna Mare, dincolo de ritualurile religioase, satele românești păstrează obiceiuri străvechi, transmise din generație în generație. De la Joimarii din Oltenia, la Prăgșorul din Țara Moților și tradițiile din Dobrogea, credința și memoria străbunilor se împletesc cu datini unice.
Joimari, ziua în care granița dintre lumi se subțiază
nnÎn Oltenia, în noaptea de Joimari, granița dintre lumea celor vii și cea a morților se estompează. Mormintele se deschid, cerul și porțile Raiului și Iadului se întredeschid. Spiritele celor trecuți în neființă revin acasă pentru a petrece Paștele alături de cei dragi, până la Înălțare.nnÎn satele din Dolj, precum Ohaba și Salcia, ritualul începe încă de miercuri. Gospodinele pregătesc mese cu colaci și apă, în jurul cărora se aprind focuri și se fac pomeni. În Joia Mare, femeile merg la cimitir cu tămâie pentru a aprinde focuri la fiecare mormânt, călăuzind astfel sufletele spre lumea celor vii.nn„Focurile morţilor” menţin echilibrul dintre lumea materială și cea spirituală. Se aprind din lemne de arbori sacri, precum lemnul de alun, rupte cu mâna, fără a fi tăiate cu securea, explică Amelia Etegan, șef Secția pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Dolj.nnÎn sudul județului, la Bechet, femeile practică „vărsatul ritual de apă”. Merg pe malul Jiețului, sub arcade de salcie, și varsă apă pentru cei plecați dintre noi, rostind numele lor. Lumânările aprinse sunt lăsate să plutească pe apă, un gest simbolic de căldură și călăuzire.
Prăgșorul din Țara moților: tradiție și responsabilitate
nnÎn Țara Moților, în comuna Bistra, obiceiul Prăgșorului este unul dintre cele mai vechi. Un grup de tineri necăsătoriți, numiți „crai”, are sarcina de a păzi toaca, simbolul unității comunității. Paza se face neîntrerupt, zi și noapte.nnDacă toaca este „furată”, craii trebuie să o răscumpere, suportând cheltuielile pentru petrecerea de după Paște. Acest obicei, atestat în jurul anului 1750, nu este doar o pază fizică, ci o probă de responsabilitate și onoare pentru tinerii din sat.nnÎn timpul Prăgșorului, se folosesc țevi pentru „pușcături”, artificii ritualice care marchează solemnitatea și bucuria sărbătorii. Zgomotele simbolizează alungarea răului și vestirea unui moment sacru.
Dobrogea: masa de paște și lumina celor plecați
nnÎn Dobrogea, după slujba de Înviere, credincioșii merg la cimitir pentru a aduce Lumină celor dragi trecuți în neființă. În unele comunități, oamenii „întind masa” pe morminte, ciocnesc ouă și împart bucate pascale.nnÎn Tulcea, bucatele sfințite la slujba de Înviere sunt consumate abia a doua zi, la prânz. În Constanța, masa de Paște este pregătită la miezul nopții, după ce oamenii aduc Lumina în case.nnTot în Dobrogea, tradiția spune că de Paște este bine să porți un lucru nou, simbol al renașterii. În unele zone ale Moldovei, tinerii se spală pe față cu apa în care a stat un ou roșu pentru a fi sănătoși tot anul.
În zona Sibiului, obiceiul stropitului, moștenit de la sași, este încă viu. Ziua de Paști este marcată de jocuri tradiționale, precum „la noroc” cu ouă roșii, în timp ce pe străzile din Mediaș, se joacă țuru, din anul 1850.
