Conform Digi24: Inteligența umană în declin? Efectul Flynn pare să se inverseze
Fenomenul care a caracterizat progresul cognitiv al omenirii timp de aproape un secol, cunoscut sub denumirea de „efectul Flynn”, pare să dea semne de oboseală. Deși generațiile anterioare au demonstrat o creștere constantă a scorurilor la testele de inteligență, ultimele studii indică o tendință alarmantă: rezultatele la anumite teste cognitive sunt în scădere. Această inversare a trendului ridică semne de întrebare printre cercetători, care încearcă să descopere dacă asistăm la o diminuare reală a inteligenței umane sau la o simplă adaptare a creierului la un mediu din ce în ce mai digitalizat, conform informațiilor publicate de Science Alert.
Cauzele posibile ale declinului cognitiv
Oamenii de știință explorează o multitudine de factori care ar putea explica această schimbare. Unii specialiști suspectează că stilul de viață modern, caracterizat de expunerea constantă la ecrane și la un flux informațional rapid, ar putea modifica modul în care creierul procesează informațiile. Interacțiunea cu tehnologia digitală, deși oferă acces la cunoaștere, poate stimula tipuri diferite de gândire, posibil mai puțin analitice sau abstracte, comparativ cu metodele tradiționale de învățare. De asemenea, modificările în alimentație și în calitatea somnului pot juca un rol important în performanța cognitivă.
Schimbări în modul de gândire și educație
Efectul Flynn, denumit după politologul James R. Flynn, a demonstrat o creștere a IQ-ului mediu cu aproximativ 3 puncte pe decadă în secolul XX. Această creștere a fost atribuită, în mare parte, îmbunătățirii sistemelor educaționale și a expunerii la un mediu mai complex și mai stimulant. Totuși, dacă tendința actuală de scădere se confirmă, ar putea sugera că metodele actuale de educație și formare intelectuală nu mai sunt la fel de eficiente în stimularea abilităților cognitive. Cercetătorii analizează dacă accentul pus pe anumite competențe digitale în detrimentul altora, precum memoria pe termen lung sau raționamentul abstract, ar putea fi o cauză.
Studiile recente, care au analizat date colectate pe parcursul mai multor decenii în diverse țări, arată o stagnare sau chiar o ușoară scădere a performanțelor la testele de inteligență, în special în ceea ce privește abilitățile verbale și de raționament spațial. Există și ipoteze legate de schimbările demografice și de migrație, care ar putea influența mediile educaționale și, implicit, rezultatele testelor. Totuși, majoritatea experților consideră că impactul factorilor legați de digitalizare și stilul de viață modern este mai semnificativ.
Viitorul inteligenței umane
Cercetătorii continuă să colecteze date și să analizeze tendințele pentru a înțelege pe deplin implicațiile acestui fenomen. Este posibil ca ceea ce observăm să nu fie o diminuare a inteligenței în sine, ci o transformare a modului în care aceasta se manifestă. Oamenii ar putea dezvolta alte tipuri de abilități, adaptate la cerințele lumii actuale, în timp ce altele ar putea fi mai puțin valorizate sau stimulate. Concluziile finale sunt încă departe, însă discuțiile privind impactul tehnologiei asupra cogniției umane devin din ce în ce mai intense. Un raport al Universității din Oslo, publicat în 2020, a indicat o scădere a scorurilor IQ în Norvegia începând cu anii 1970.
Sursa: Digi24
