Anul 2026 marchează o cotitură semnificativă în modul în care companiile tratează tehnologia AI, mai ales în contextul securității cibernetice. Dacă până acum „merge și așa” era răspunsul comun la integrarea noilor unelte, această abordare a devenit inacceptabilă, în special pentru organizațiile care gestionează informații sensibile sau infrastructuri critice. Într-un singur an, numărul companiilor care își evaluează riscurile de securitate înainte de a implementa soluțiile AI a crescut considerabil, semnalând o schimbare de mentalitate fundamentală: AI-ul nu mai este doar un instrument de automatizare, ci o componentă esențială în arhitectura securității, cu potențial de a deschide noi vulnerabilități.

De la chatboti la sistemele critice: securitatea AI devine prioritară

Pe măsură ce AI-ul pătrunde tot mai adânc în procesele de lucru, el devine parte integrantă a infrastructurii digitale. Nu mai vorbim doar despre chatboti sau asistenți virtuali, ci despre asistenți de cod, agenți care pot executa mai multe acțiuni, precum și despre fluxuri automate de comunicare și decizie. În aceste condiții, orice greșeală sau breșă de securitate poate avea consecințe dezastruoase. În raportul „Global Cybersecurity Outlook 2026”, realizat de un organism internațional de referință, se arată că 64% dintre liderii de business spun că își evaluează riscurile de securitate ale uneltelor AI înainte de a le pune în funcțiune. Acest procent reprezintă o creștere dramatică față de 37% în anul precedent, indicând o conștientizare tot mai accentuată a faptului că AI-ul trebuie tratat cu aceleași rigori ca oricare alt sistem critic de infrastructură.

Riscuri crescute, dar și oportunități: AI-ul ca armă în lupta digitală

Orientarea către securizarea AI nu este doar o chestiune de prudență; ea devine o strategie fundamentală pentru supraviețuirea în peisajul tot mai competitiv și inflamat de tensiuni geopolitice. Așa cum indică și studiile, 94% dintre respondenți consideră că AI-ul va fi principalul motor al schimbărilor în domeniul securității cibernetice până în 2026. În același timp, 87% sunt convinși că vulnerabilitățile asociate AI s-au aggravate în ultimul an, mai ales în contextul unor conflicte geopolitice tot mai agresive. Organizațiile mari sunt mai reactive, ajustându-și spre exemplu strategiile de securitate în proporție de 91% pentru a face față volatilității situației din teren.

În plus, temerile legate de scurgerile de date capătă o nuanță nouă, mai complicată. Dacă anterior riscurile erau legate în primul rând de atacuri sofisticate sau hackeri mai deștepți, acum preocuparea majoră vine din interior: multe organizații se tem de propriile procese, extrem de vulnerabile la scurgerea accidentală a datelor dacă nu sunt suficient de bine controlate. În această ecuație, AI-ul devine atât o punte pentru atuurile defensive, cât și pentru potențiale exploatări.

Securitatea AI: pași concreți pentru o reziliență reală

Deși cifrele arată o creștere a conștientizării, realitatea de pe teren reflectă încă un decalaj între teorie și practică. Companiile care implementează rapid soluții AI, adesea de la diferite echipe și în contexte variate, resimt o lipsă de control eficient. Pentru a evita ca AI-ul să devină un risc incontrolabil, organizațiile trebuie să adopte măsuri clare și verificabile.

Primul pas trebuie să fie o evaluare amănunțită a riscurilor înainte de integrarea unui sistem AI: identificarea datelor utilizate, a accesului permis, a modului de stocare și de izolare. Testarea scenariilor precum prompt injection sau exfiltrarea datelor prin instrucțiuni malițioase devine tot mai relevantă, mai ales pentru modelele care au capacitatea de a executa acțiuni autonome. Controalele tehnice – limitează permisiunile, implementează politici de filtrare și păstrează un jurnal de audit – devin instrumente esențiale pentru securizarea AI-ului.

În final, organizarea pentru o „zi proastă” nu trebuie să fie o excepție, ci o parte integrantă a planului de securitate. Orice sistem de AI trebuie să fie gândit astfel încât să reducă impactul în cazul unui atac, indiferent dacă e vorba despre scurgeri de date sau activări neautorizate. Într-un peisaj deja plin de provocări, mai mult ca niciodată, reziliența devine diferența dintre supraviețuire și dezastru. Și pe măsură ce tehnologia evoluează, această paradigmă va fi tot mai crucială pentru organizațiile care vor să rămână competitive și în siguranță.