Un nor gigant și enigmatic, care orbitează în jurul unei stele apropiate, a stârnit recent interesul astronomilor, deschizând noi perspective asupra formării și evoluției sistemelor stelare. Acest nor, cu dimensiuni impresionante și compoziție misterioasă, ar putea ascunde fie o planetă gigantică necunoscută până acum, fie o stea pitică, revelație ce ar putea avea implicații majore asupra înțelegerii noilor lumi din Univers.

### O descoperire surprinzătoare la 3.000 de ani-lumină de Pământ

Evenimentul a fost detectat pentru prima dată în septembrie 2024, când astronomii au observat un fenomen neașteptat de dispariție bruscă a luminozității unei stele asemănătoare Soarelui, denumită ASASSN-24fw, situată la circa 3.000 de ani-lumină de Terra. Luminozitatea acesteia a scăzut de 40 de ori, atingând doar 3% din nivelul de strălucire obișnuit, pentru o perioadă record de peste opt luni și jumătate, înainte de a-și reveni complet în mai 2025. Fenomenul a fost atât de intens încât a provocat curiozitatea și alarma comunității științifice, nevoită să analizeze cauzele acestei dispariții spectaculoase.

„Stelele precum soarele nu se opresc pur și simplu fără motiv”, explică Nadia Zakamska, astrofizician la Universitatea Johns Hopkins și principală autoare a studiului. Descoperirea a generat o serie de întrebări despre procesele interne și evenimentele externe ce pot cauza asemenea perturbări.

### Noul mister al cerului: norul uriaș de gaz

Cercetătorii au utilizat telescoape moderne, între care Gemini South și Magellan din Chile, pentru a analiza în detaliu evenimentul. Rezultatele au screamat clar: un obiect masiv, cu un diametru estimat de 200 de milioane de kilometri și situat la peste 13 unități astronomice de stea, a trecut în fața acesteia, blocând aproape în întregime lumina emisă. După ce au exclus ipotezele legate de planete gigantice sau de centuri de asteroizi, cercetătorii au concluzionat că în fața stelei s-a interpus un nor dens de gaz, atât de mare încât a creat această eclipsă misterioasă.

Întors spre sistemul nostru solar, acest nor uriaș are nevoie de aproximativ 44 de ani pentru a-i orbita complet steaua, indiferent dacă are forma unei disc sau a unei sfere. La această distanță, este imposibil de observat cu claritate, dar analizarea lui a fost posibilă datorită instrumentelor de înaltă rezoluție, cum ar fi GHOST (Gemini High-resolution Optical Spectrograph), care a permis cercetătorilor să descopere o abundență neașteptată de metale în compoziția sa.

### Ce urmează pentru studiul acestui nor cosmic?

Vechimea și formarea misteriosului nor reprezintă alte puncte de fascinație. Specialiștii bănuiesc că acesta s-a format în urmă cu circa 2 miliarde de ani, probabil ca urmare a unei coliziuni planetare de o amploare uriașă – o explicație ce ar putea explica concentrația ridicată de metale și vârsta relativ tânără în comparație cu steaua în sine. Coliziunea asemănătoare celei ce a generat Luna pare a fi o ipoteză plauzibilă, oferindu-le cercetătorilor o imagine despre evenimentele tumultuoase ce pot avea loc chiar și în sisteme stelare „mature”.

„Acest eveniment ne arată că peste tot, chiar și în sistemele planetare evoluate, pot avea loc coliziuni dramatice, la scară largă”, spune Zakamska. Întrebarea majoră rămâne, totuși, cum s-a format acest nor de proporții atât de mari, și dacă va putea fi observat din nou peste zeci de ani, când se va poziționa din nou între stea și Pământ.

Astfel, această descoperire nu doar că deschide o nouă fereastră în înțelegerea universului, ci și accentuează cât de dinamic și imprevizibil este sistemul cosmic. Următorii ani vor fi cruciali pentru cercetări, mai ales în contextul în care astronomii speră să urmărească în continuare evoluția acestui nor, pentru a descoperi noi detalii despre natura și originea sa, dar și despre mecanismele complexe care guvernează Universul nostru vast. În 2068, când norul se va afla din nou în poziția critică, astronomii speră să adune explicații și mai detaliate despre această enigmă cosmică.