Guvernul federal neagă colapsul economic, dar recunoaște dificultățile

Autoritățile de la Abuja susțin că Nigeria nu se confruntă cu un colaps economic, ci trece printr-un proces de ajustare dificil, menit să corecteze problemele structurale de lungă durată. Afirmația a fost făcută de către directorul general al Oficiului Bugetului Federal, Dr. Tanimu Yakubu, într-o declarație oficială. El a admis dificultățile cu care se confruntă în prezent nigerienii, dar a dat asigurări că ajustările dau rezultate pozitive.

Ajustări economice și impactul lor

Yakubu a subliniat că actualele dificultăți, deși incontestabile, reflectă un proces deliberat de corectare a dezechilibrelor structurale care au persistat ani de zile. Oficialul a adăugat că „suferința este evidentă, dar nu trebuie confundată cu eșecul sistemic”. El a explicat că statele care se confruntă cu un adevărat colaps economic nu ar efectua reforme majore, cum ar fi unificarea cursurilor de schimb, reconstruirea rezervelor valutare, recâștigarea accesului la piețele internaționale de capital sau îmbunătățirea finanțelor guvernamentale.

Nigeria, spune acesta, înregistrează progrese în aceste domenii, în ciuda provocărilor continue. Yakubu a adăugat că, timp de ani de zile, țara a funcționat într-un sistem economic care părea stabil la suprafață, dar era slăbit de ineficiențe profunde, inclusiv subvenții la combustibil, multiple rate de schimb și cheltuieli guvernamentale mari. Aceste măsuri, menționează oficialul, au beneficiat în mare parte un segment mic al populației, în timp ce au impus costuri ascunse asupra economiei în ansamblu. Eliminarea lor a scos la iveală costul real al funcționării sistemului, ducând la prețuri mai mari, dar și la îmbunătățirea transparenței și restabilirea încrederii în gestionarea economică.

Finanțele publice și perspectivele de viitor

În ceea ce privește finanțele guvernamentale, Yakubu a menționat că datele recente indică o îmbunătățire în urma eliminării subvențiilor la combustibil, veniturile partajate în cadrul Contului Federației crescând cu peste 40%. Acest lucru se datorează, potrivit oficialului, practicilor mai bune de remitere și reducerii pierderilor. Datoria publică a Nigeriei rămâne sub 30% din Produsul Intern Brut, o valoare considerată moderată în comparație cu alte economii emergente. Rezervele externe au crescut la peste 40 de miliarde de dolari, conform datelor Băncii Centrale a Nigeriei.

La nivel de stat, veniturile mai mari ajută guvernele să își îndeplinească mai regulat obligațiile salariale. Unele state introduc ajustări pentru a atenua efectul creșterii prețurilor, ceea ce indică o îmbunătățire a spațiului fiscal. Yakubu a identificat inflația ca fiind cea mai imediată provocare cu care se confruntă țara, legând-o de schimbările cursurilor de schimb, costurile mai mari ale energiei și constrângerile de aprovizionare de lungă durată. El a subliniat, totodată, că experiența globală arată că astfel de presiuni inflaționiste sunt adesea temporare atunci când reformele sunt susținute. „Riscul mai mare nu constă în reformă în sine, ci în incoerența sau inversarea politicilor”, a concluzionat oficialul.