Conform Digi24: Președintele Klaus Iohannis a trimis Parlamentului, spre reexaminare, proiectul de lege care permite dublarea numărului de urși bruni care pot fi extrasi din populație. Decizia vine ca urmare a preocupărilor legate de eficacitatea mecanismelor propuse și de necesitatea asigurării unui echilibru între protecția comunităților și conservarea speciei.
Critici asupra cotelor și a metodelor de intervenție
În solicitarea sa de reexaminare, președintele Iohannis a subliniat că, deși obiectivul legii este legitim și esențial – protejarea vieții și integrității persoanelor, precum și reducerea pagubelor produse de urși –, soluțiile propuse nu oferă garanțiile operaționale necesare. Principala critică vizează modul în care sunt stabilite și implementate cotele de extragere.
Repartizarea unui număr de exemplare pe fonduri cinegetice nu indică, prin ea însăși, care animale ar trebui vizate pentru a reduce efectiv conflictele. Potrivit președintelui, măsura letală ar trebui să prioritizeze exemplarele habituate, cu comportament conflictual documentat sau care frecventează în mod repetat zonele locuite. Selecția acestora ar trebui să fie fundamentată pe date locale și pe analiza alternativelor neletale. O cotă numerică nu ar trebui să funcționeze ca un obiectiv obligatoriu de realizat, nici ca o formă de vânătoare orientată de valoarea trofeului.
Deficiențe în aplicarea practică și monitorizare
Președintele Iohannis a semnalat, de asemenea, lipsa unui mecanism unic prin care autoritatea centrală să poată monitoriza în timp real numărul recoltărilor efectuate și cota rămasă disponibilă. Proiectul de lege stabilește un plafon național și o repartiție pe 528 de fonduri cinegetice, dar nu instituie un sistem de înregistrare imediată a fiecărei recoltări.
Ar fi necesară condiționarea oricărei extrageri de înscrierea imediată într-un registru electronic național, administrat de autoritatea publică centrală pentru protecția mediului. Acest registru ar trebui să genereze un identificator unic pentru fiecare exemplar, să conțină detalii precum fondul cinegetic, data, ora, coordonatele, temeiul recoltării, identitatea persoanelor responsabile, sexul și categoria de vârstă estimată, precum și documentare foto-video și probe biologice. Sistemul ar trebui să blocheze automat orice nouă recoltare odată atins nivelul alocat fondului și să notifice autoritatea. Legea ar trebui să stabilească expres obligațiile de raportare, termenele, răspunderea pentru omisiuni sau raportări inexacte și consecințele depășirii cotei.
Dispute privind interdicția de vânătoare pentru femele cu pui
Un alt aspect semnalat de președintele Iohannis se referă la interdicția de vânătoare pentru femelele însoțite de pui. Deși protecția acestora este necesară, formularea actuală a legii condiționează aplicarea interdicției de stabilirea unei vârste cronologice precise, care, în mod obișnuit, nu poate fi determinată cu certitudine prin simpla observare în teren.
Diferența morfologică între puii de un an și nouă luni și cei de doi ani și câteva luni nu este întotdeauna vizibilă de la distanță, dimensiunea și conformația variind în funcție de mai mulți factori. Metodele precise de estimare a vârstei, precum identificarea anterioară a individului, măsurători sau analize de laborator, sunt incompatibile cu momentul decizional al vânătorului. Respectarea unei interdicții legale nu poate depinde de o estimare imposibil de verificat în timp real.
Curtea Constituțională a respins, în luna iunie, sesizarea formulată de președintele României, declarând constituțională legea privind intervențiile împotriva urșilor. Actul normativ stabilește pentru anii 2026 și 2027 un nivel de prevenție de 859 de exemplare de urs brun și un nivel de intervenție de 110 exemplare, măsuri justificate prin necesitatea prevenirii atacurilor asupra oamenilor și a pagubelor materiale.
Sursa: Digi24
