Neculai Onțanu, unul dintre cei mai longevivi primari ai Bucureștiului și unul dintre puținii edili din România care dețin și gradul de general-maior, a fost o figură controversată în politica Capitalei. Liderul din Sectorul 2 a condus administrația locală vreme de 16 ani, din anul 2000 până în 2016, perioadă în care a fost recunoscut atât pentru implicarea sa, cât și pentru aparițiile multiple în centrul scandalurilor de corupție, care au dus în cele din urmă la condamnări penale. În ciuda carierei sale solide, înspăimântată de scandaluri, verdictul dat de justiție a consfințit final destrămarea reputației sale.

### Ascensiune și conotații militare neconvenționale

Pentru necunoscători, numele său poate părea surprinzător, întrucât Neculai Onțanu deține gradul de general-maior în rezervă, obținut în 2009, doar doi ani după ce fusese avansat la gradul de colonel de către președintele Traian Băsescu. Însă, cariera sa militară nu s-a împletit cu activități militare obișnuite. În fapt, Onțanu nu a avut vreodată serviciu militar activ, ci și-a construit ascensiunea în domeniul politic și administrativ și a urmat cursuri de securitate și informații, obținând ulterior un doctorat de prestigiu, al cărui conținut a fost ulterior criticat pentru plagiat.

### Carieră politică marcată de controverse și dosare penale

La nivel politic, neculai Onțanu s-a remarcat prin implicarea în afaceri imobiliare și gestionarea terenurilor în sectorul 2 al Capitalei, unde a fost primar în perioada 2000-2016. Rolul său a fost însoțit însă de acuzații grave, aduse de DNA, legate de fapte de corupție și mită. La finalul anului 2015, procurorii anticorupție au început ancheta care îl viza pe Onțanu pentru luare de mită în formă continuată, într-un caz complex ce privea retrocedări ilegale.

Concret, procurorii au susținut că edilul ar fi primit un teren de 1.500 metri pătrați în zona Barbu Văcărescu în schimbul favorizării unor astfel de retrocedări și al transferului ilegal de drepturi de proprietate. Terenul, evaluat de anchetatori la între 1,4 și 4,2 milioane de euro, a fost prin urmare considerat mită promisă pentru intervenții ilegale în domeniul retrocedărilor. Documentele de transfer și tranzacțiile fictive încheiate în 2007 au fost cruciale în demonstrarea acuzațiilor, terenul fiind transferat în mod fictiv și fără plată efectivă, beneficiar fiind intermediari apropiați, cu scopul clar de a acoperi mita către primar.

### De la acuzații la sentințe și verdicturi

Procesul s-a derulat cu rapiditate inițial. În 2016, doar patru luni după începerea cercetărilor, DNA l-a trimis în judecată pe Onțanu. Curtea de Apel București a decis, în vara anului următor, încetarea procesului pe motiv de prescripție, o decizie ce a fost ulterior contestată de procurori. În aprilie 2021, în urma unui apel, Înalta Curte a emis o sentință definitivă, stabilind pentru Neculai Onțanu o pedeapsă de trei ani de închisoare cu suspendare pentru luare de mită. Sentința a fost fundamentată și pe faptul că faptele s-au petrecut în legislația mai favorabilă a vechiului Cod Penal.

Judecătorii au stabilit un termen de încercare de 8 ani, perioadă în care Onțanu trebuie să respecte mai multe obligații, inclusiv control judiciar. Alături de fostul edil, și ceilalți complici implicați în dosar au primit pedepse de suspendare, în timp ce s-au dispus și confiscări de sume importante, restituirea unor sume de bani și alte măsuri punitive menite să transmită un mesaj clar împotriva corupției.

Chiar dacă procesul penale s-a încheiat, figura lui Neculai Onțanu rămâne un exemplu al controverselor în care a fost implicat, exemplu al corupției administrative din centrul Bucureștiului, și un semnal de alarmă cu privire la pericolul corupției în administrația locală. Rămâne de văzut dacă, în viitor, aceste cazuri vor genera o schimbare reală în mediul politic, sau dacă vor rămâne doar amintiri ale unei perioade turbulente din istoria recentă a capitalei.