Consilierii USR din Consiliul Local Buftea au propus un proiect de hotărâre pentru realizarea unui studiu istoric al bisericii Cârna. Această inițiativă vine în contextul în care situl arheologic, care include un cimitir medieval și rămășițe umane, se află suprapus de un cartier rezidențial aflat în plină construcție, cu vile ce oferă vedere spre lacul Buciumeni.

Scopul acestui studiu este acela de a evalua valoarea istorică, culturală și arhitecturală a monumentului. Documentarea va servi drept fundament pentru inițierea măsurilor de protejare și conservare, în conformitate cu legislația națională privind patrimoniul. Costurile studiului vor fi suportate din bugetul local, conform inițiativei legislative propuse.

Înainte ca proiectul să fie depus, Consiliul Județean Ilfov a decis să renunțe la dreptul de preempțiune asupra sitului arheologic. Aceasta a permis dezvoltatorilor imobiliari să continue construcțiile peste unul dintre cele mai semnificative situri arheologice din regiune, situat pe malul drept al lacului Buciumeni, între satele Buftea și Flămânzeni.

Biserica Cârna, un monument istoric de importanță națională, este considerată cea mai veche construcție religioasă din Buftea, cu temelii conservate natural. În anii ’80, arheologii au efectuat multiple descoperiri în zonă, iar răspunsul Institutului de Arheologie „Vasile Pârvan” din octombrie 2023 confirmă existența unor morminte cu schelete de oameni de diverse vârste, având inventar funerar format din monede și podoabe din bronz, argint și fier, unele fiind similar cu cele din alte necropole din regiune.

Deși cercetările arheologice atestă vechimea și valoarea sitului, inițiativa pentru realizarea unui studiu istoric nu a fost încă apoi introdusă în ordinea de zi a ședințelor Consiliului Local de către primărie. În plus, comunicările oficiale nu menționează activitatea de cercetare sau descoperirile recente.

Potrivit Repertoriului Arheologic Național, zona are rădăcini în perioadele romană, medievală și a migrațiilor, fiind unul dintre principalele centre de civilizație din nordul Capitalei în secolele III – XVI. În ultimii ani, situl a fost ignorat în procesul de protejare, deși avea potențialul să contribuie la înțelegerea istoriei locale.

Acest sit arheologic ascunde comori culturale, precum artefacte, monede și obiecte de podoabă, reprezentând o punte către trecutul autohton. O amenințare majoră vine din partea dezvoltării imobiliare, care riscă să distrugă patrimoniul arheologic fără a-i acorda suficientă valoare și protecție.



Sursa articol