Conform Antena 3: Europa trebuie să se pregătească să se apere singură de un posibil atac al Rusiei, fără sprijinul Statelor Unite. Analize recente indică faptul că țările baltice ar putea fi primele vizate, iar NATO se află în alertă din cauza informațiilor despre potențiale provocări militare pe Flancul de Est. Strategia Kremlinului ar viza astfel reducerea sprijinului occidental pentru Ucraina, conform publicației lituaniene LRT.
Administrația Donald Trump a sporit incertitudinea în relațiile transatlantice, determinând strategii europeni să regândească politicile de apărare. Noile scenarii nu mai iau în calcul implicarea imediată a forțelor americane în operațiunile NATO, inclusiv în regiunea baltică. În cazul unui conflict, apărarea ar reveni țărilor europene, cu un rol principal pentru unitățile din prima linie, susținute de mari puteri precum Germania, Franța, Regatul Unit și Italia.
Riscuri crescute în regiunea baltică
Regiunea țărilor baltice – Estonia, Letonia și Lituania – este considerată cea mai expusă unui conflict militar cu Rusia. Granița directă cu exclava Kaliningrad, infrastructura critică și capacitățile ofensive ale Moscovei contribuie la acest risc. Un scenariu plauzibil ar viza un atac naval, combinat cu rachete, război hibrid (cyberatacuri, sabotaj) și blocarea porturilor maritime.
Aceste acțiuni ar fi urmate de manevre terestre. Scenariile analizează utilizarea intensă a flotei ruse, inclusiv submarine, precum și atacuri asupra infrastructurii energetice și a sistemelor de comandă. Răspunsul european ar trebui să se concentreze pe forțe combinate aeriene, navale și terestre, cu accent pe apărarea de coastă, lupta antisubmarin și menținerea rutelor comerciale.
Capacități militare europene și necesarul pentru apărare
Capacitățile de apărare antirachetă ale statelor europene rămân insuficiente, în special pe Flancul de Est al NATO. Numărul sistemelor antiaeriene este redus în comparație cu amenințarea reprezentată de atacurile cu rachete rusești și drone.
Anumite scenarii prevăd lovituri aeriene rapide asupra capacităților militare din Kaliningrad pentru a câștiga timp și a permite dislocarea trupelor NATO. Liderii din țările baltice susțin chiar lovituri în profunzimea teritoriului rus, spre obiective din apropierea Sankt Petersburgului.
Dislocarea forțelor NATO și resursele necesare
Logistica reprezintă o provocare majoră. Dislocarea forțelor franceze în regiunea baltică ar dura aproximativ opt zile. Într-un scenariu de apărare „100% european”, responsabilitatea principală ar reveni țărilor baltice, Poloniei, Finlandei, Suediei, Danemarcei și Norvegiei, prin încetinirea avansului rusesc și protejarea rutelor de aprovizionare.
Franța, Germania și Regatul Unit, sprijinite de Belgia și Olanda, ar oferi capacități suplimentare în aviație, forțe navale și sisteme de comandă și control. O apărare „europeană” a regiunii baltice ar necesita aproximativ 12 divizii, cu un total de 200.000 de militari, 1.500 de tancuri, peste 3.500 de vehicule de luptă, 1.000 de piese de artilerie și 400 de lansatoare de rachete.
Componenta aeriană ar presupune 300-350 de avioane de luptă și 20-30 de avioane de supraveghere și realimentare în zbor. De asemenea, ar fi necesare mii de rachete de precizie, iar flota ar include un portavion și alte grupări navale pentru deminare, luptă antisubmarin și protecția infrastructurii maritime.
Provocări și semne de escaladare
Ministrul lituanian al Apărării, Arvydas Anušauskas, a avertizat în luna august asupra posibilității ca Rusia să inițieze provocări în regiunea baltică, inclusiv „operațiuni sub steag fals”, care să vizeze infrastructura critică. Aceste atacuri ar putea fi atribuite Ucrainei prin utilizarea de drone.
Recent, președintele Belarusului, Aleksandr Lukașenko, a ordonat o inspecție a capacității de luptă a armatei, după o vizită a directorului CIA la Moscova. Anterior, Comandantul Forțelor pentru Operațiuni Speciale ale armatei belaruse anunțase formarea unei noi brigăzi de asalt aerian în apropierea graniței cu Ucraina.
Zvonurile despre o nouă mobilizare de trupe rusești pentru sprijinirea ofensivei din Ucraina au apărut pe fondul unei vizite la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe. Aceasta a fost prima vizită a unui director CIA în Rusia în ultimii aproape cinci ani.
Sursa: Antena 3
