Industria muzicală se confruntă cu o schimbare profundă odată cu apariția pieselor generate de inteligență artificială (AI). În timp ce controversele legate de drepturi de autor și streaming persistă, evoluția tehnologică aduce pe scenă un nou jucător: muzica creată și interpretată integral de AI. Aceste piese nu mai sunt doar experimente, ci devin competitoare de top, obținând venituri reale și ocupând poziții în clasamente oficiale.

În doar câteva zile, trei piese generate de AI au ajuns în fruntea topurilor globale și locale, demonstrând impactul rapid și semnificativ al acestui fenomen. Proiectul virtual Breaking Rust a obținut poziții dominante cu melodii precum „Walk My Walk” și „Livin’ on Borrowed Time”, în timp ce o piesă olandeză cu mesaj antifrontiere, „We Say No, No, No to an Asylum Center”, s-a plasat pe poziția întâi în clasamentul mondial, înainte de a fi șters din platforme. Aceste succese sunt semne clare ale impactului comercial al muzicii AI.

Un fapt esențial este faptul că aceste piese se bucură de succes în piețe de nișă, precum topul „Country Digital Song Sales” de pe Billboard, unde „Walk My Walk” s-a poziționat peste artiști consacrați. Aceasta indică faptul că publicul nu distinge, la nivel de impact emoțional și comercial, între vocea umană și cea artificială.

Succesul surselor AI se datorează nu doar calității tehnice, ci și volumului de conținut produs zilnic. Un studiu recent de la Deezer indică că peste 50.000 de melodii generate de AI sunt încărcate zilnic, reprezentând aproximativ 34% din toate piesele noi. În plus, 97% dintre participanți nu pot diferenția muzica artificială de cea umană, ceea ce explică dificultatea de a distinge aceste produse în fața consumatorului.

Distribuția pieselor AI se face în principal prin agregatori precum DistroKid sau Amuse, care permit urcarea directă pe platforme precum Spotify sau YouTube Music, fără implicarea oficială a casei de discuri. Mulți producători folosesc modele AI pentru generare rapidă, formulând conținut pentru playlisturi virale, chiar dacă nu au artisti sau studiouri tradiționale. Proiectul Breaking Rust exemplifică această strategie, fiind promovate un aspect de cowboy digital și mesaje despre autenticitate, atrăgând milioane de streamuri și ascultători.

Pentru artiștii umani, această situație creează dificultăți majore în adaptare și promovare. Competiția cu sute de mii de conținut AI zilnic devine aproape imposibil de gestionat, mai ales pentru cei la început de carieră. În plus, generatorii AI sunt antrenați pe catalogul muzical existent și pot replica stilul, timbrul sau orchestrările artiștilor, fără a plăti drepturi.

Platformele de streaming încearcă să limiteze această fenomen, anunțând reguli noi pentru identificarea și reducerea pieselor spam generate de AI, precum deepfake-urile vocale sau conținutul fără proveniență clară. Anunțurile includ etichetarea pieselor în care s-a folosit AI, precum și colaborarea cu casele de discuri pentru a regla utilizarea conținutului digital syntetic versus cel uman.

Pentru consumatori, transparența devine o preocupare majoră. Este esențial ca publicul să aibă informații clare despre dacă piesa este interpretată de un artist sau de un avatar virtual, și dacă versurile au fost concepute de oameni sau modele de limbaj.

Fenomenul generate de AI afectează și piața muzicală, reducând veniturile distribuite artiștilor reali. O parte semnificativă din streaming duce către conținut sintetic, diminuând fondurile pentru creatorii umani, în timp ce AI poate fi folosit ca instrument de colaborare, nu doar ca înlocuitor.

Așadar, muzica generată de inteligență artificială devine un fenomen de anvergură, cu potențial de a remodela peisajul muzical. Este necesară o monitorizare continuă pentru a înțelege și regula această evoluție, asigurând transparența și echitatea în distribuirea veniturilor.